Nemulțumirea arhitectului-șef al Clujului față de noul Cod al urbanismului
Claudiu Salanță, arhitectul șef al Clujului, a criticat noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului, aflat în dezbatere parlamentară, care permite construirea locuințelor de până la 150 mp în mediul rural fără autorizație de construire. Salanță subliniază că, deși susține simplificarea birocrației, aceasta nu trebuie să compromită calitatea construcțiilor și identitatea satului românesc.
Apel către autorități
„Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației. Însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc”, a afirmat Salanță, adresând un apel public către premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Problema integrării în peisaj
Salanță a evidențiat că problema construcțiilor în mediul rural nu constă în suprafața locuinței, ci în modul în care aceasta se integrează în specificul local și în peisajul tradițional: „Problema unei locuințe în mediul rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului”. El a subliniat frumusețea fragilă a satelor românești și riscurile de pierdere a acesteia.
Instrumente pentru dezvoltare rurală de calitate
Salanță a menționat existența unor instrumente profesionale care pot asigura o dezvoltare rurală de calitate, fără birocrație excesivă, cum ar fi ghidurile de încadrare în specificul local elaborate de Ordinul Arhitecților din România.
Modificările propuse de noul cod
Noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului include măsuri de simplificare a birocrației, eliminând necesitatea obținerii autorizației de construire pentru anumite lucrări în mediul rural, cum ar fi locuințele de până la 150 mp. Proprietarii vor putea demara construcțiile după depunerea proiectului și notificarea primăriei, iar autoritatea locală va avea 15 zile pentru a transmite un refuz motivat.
Reacția arhitecților
Ordinul Arhitecților din România s-a opus acestor modificări, considerându-le o „amputare a legii”. Salanță a solicitat menținerea regulii conform căreia doar locuințele construite pe baza proiectelor-tip pot beneficia de proceduri simplificate.
Concluzie
Decizia privind noul Cod al Urbanismului va influența pe termen lung dezvoltarea mediului rural și identitatea satului românesc, iar simplificarea birocrației trebuie realizată cu responsabilitate pentru a proteja valorile culturale și tradiționale.
Nu pot să nu mă întreb cum va afecta acest Cod al Urbanismului identitatea satelor noastre. E adevărat că trebuie să ne modernizăm, dar nu cu orice preț!
E clar că există o tensiune între progres și conservarea tradițiilor. Îmi doresc ca arhitecții să aibă un cuvânt de spus în această privință, pentru că ei știu cel mai bine ce înseamnă să păstrăm esența locurilor.
Personal, cred că simplificarea normelor ar putea aduce beneficii, dar nu ar trebui să compromită ceea ce ne face unici. Poate este timpul să găsim un echilibru între inovație și moștenirea culturală!