București-Ilfov: regiunea cu cea mai scăzută rată a sărăciei din Uniunea Europeană
Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai redusă proporție de persoane expuse riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, cu un procent de 3,7%. Această cifră este notabilă, fiind inferioară și celor din regiunile vest-europene cu tradiție în stabilitate economică.
Factorii care contribuie la succesul București-Ilfov
Mihai Ionescu, economist la Institutul Național de Statistică, susține că succesul regiunii se datorează unei combinații de factori. „Aceste date reflectă nu doar o situație economică favorabilă pentru București, ci și politici sociale eficiente implementate în ultimii ani”, a declarat acesta.
Inegalitățile în restul țării
În contrast cu prosperitatea București-Ilfov, restul țării se confruntă cu inegalități accentuate. Cinci regiuni din România au o rată a riscului de sărăcie care depășește media europeană. Sud-Vest Oltenia se află în situația cea mai critică, cu 29,8% din populație expusă riscului de sărăcie. Ionescu a menționat că „infrastructura precară și deficitul de oportunități de angajare sunt factori determinanți pentru nivelurile ridicate de sărăcie din Oltenia”. Regiuni precum Sud-Est (26,8%) și Nord-Est (26,4%) se confruntă, de asemenea, cu dificultăți economice semnificative, cu decalaje persistente față de restul țării.
Contextul european al sărăciei
La nivelul Uniunii Europene, 16,2% din populație, echivalentul a 72,1 milioane de persoane, se află în risc de sărăcie în 2024. Deși 28 de regiuni din UE au menținut acest indicator sub 10%, unele zone, în special cele ultraperiferice, raportează cifre alarmante. Regiuni precum Guyana Franceză (53,3%), Ciudad de Melilla din Spania (41,4%) și Calabria din Italia (37,2%) au înregistrat rate foarte ridicate ale sărăciei.
Riscul de sărăcie în România
În România, doar trei regiuni se situează sub media UE a riscului de sărăcie: București-Ilfov (3,7%), Vest (13,3%) și Nord-Vest (14%). Alte două regiuni, Sud-Muntenia (17,4%) și Centru (19,3%), depășesc media europeană, dar sunt într-o situație mai bună comparativ cu zonele cele mai vulnerabile din est și sud-vestul țării. Eurostat definește indicatorul riscului de sărăcie ca fiind procentul de persoane cu venit disponibil sub 60% din venitul mediu național.
Nevoia de politici de dezvoltare regională
Analiza Eurostat subliniază existența unei Românii cu două viteze, în care dezvoltarea accelerată a zonei București-Ilfov contrastează cu subdezvoltarea din alte regiuni. Experții recomandă implementarea unor politici de dezvoltare regională coerente, finanțate corespunzător și adaptate nevoilor locale. Reducerea decalajelor economice și asigurarea unei creșteri echitabile la nivel național depind de investiții strategice în infrastructură și de crearea de oportunități de angajare în zonele defavorizate.
În concluzie, succesul regiunii București-Ilfov în combaterea sărăciei evidențiază inegalitățile economice din România, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru a asigura o dezvoltare echilibrată la nivel național.
