Bugetul Rusiei în contextul conflictului din Ucraina
Noul proiect de buget federal pe trei ani al Rusiei, înaintat recent Dumei de Stat, oferă perspective clare asupra modului în care războiul din Ucraina a remodelat economia țării. Aproape 40% din totalul cheltuielilor federale sunt destinate apărării și securității, iar veniturile din petrol și gaze nu mai acoperă costurile războiului. Kremlinul se pregătește pentru o stare de asediu, ceea ce va afecta vitalitatea economiei și a societății ruse.
Indicatori economici ai războiului
Bugetul federal al Rusiei devine un indicator-cheie pentru dimensiunea economică a războiului din Ucraina. Cheltuielile de război cresc constant, iar fiecare buget publicat oferă o imagine a adevăratului cost al conflictului. Bugetul, elaborat de Ministerul Finanțelor, reflectă capacitatea economică a Rusiei și alegerile făcute în ceea ce privește cheltuielile și veniturile. Proiecțiile bugetare inițiale sugerau o scădere a costurilor războiului, dar noile cifre arată o creștere record a cheltuielilor, cu 41,5 trilioane de ruble pentru 2025 și 44 de trilioane pentru 2026.
Veniturile din petrol și gaze
Veniturile din petrol și gaze nu mai sunt suficiente pentru a finanța cheltuielile militare. În 2024, veniturile din petrol și gaze au fost aproximativ 11,1 trilioane de ruble, aproape egale cu cheltuielile de apărare de 10,8 trilioane de ruble. Estimările pentru 2025 indică venituri de doar 8,65 trilioane de ruble, în timp ce cheltuielile militare sunt de 13,5 trilioane de ruble. Aceasta arată că Kremlinul trebuie să redirecționeze fonduri din alte sectoare sau să crească veniturile fiscale.
Ponderea cheltuielilor de apărare
Cheltuielile pentru apărare și securitate au atins niveluri record, reprezentând aproximativ 30% din totalul alocărilor federale în 2025, echivalentul a circa 165-170 miliarde de dolari. Cheltuielile cu apărarea au crescut cu 68% în 2024 și se estimează că vor continua să crească. În 2025, Rusia va cheltui aproximativ 6% din PIB pentru armată, un nivel semnificativ comparativ cu alte mari puteri mondiale. Planificarea bugetară pentru 2026-2028 nu indică o demobilizare semnificativă; cheltuielile militare urmând să rămână ridicate.
Strategia de tip „fortăreață”
Kremlinul adoptă o strategie de tip „Rusia-fortăreață”, redirecționând resurse către apărare și securitate internă, în timp ce populația este îndemnată să se adapteze la noile condiții. Autoritățile vor aplica majorări de taxe, cum ar fi creșterea TVA-ului de la 20% la 22% în 2026, și vor recurge la împrumuturi interne pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la peste 5 trilioane de ruble pentru 2025. Aceasta reflectă presiunea fiscală generată de continuarea războiului.
Implicarea societății și viitorul economic
Economia rusă nu s-a prăbușit, dar continuă să fie afectată de război. Resursele sunt redirecționate către sectorul militar, ceea ce limitează investițiile în infrastructură, educație și sănătate. Deși economia a arătat o adaptabilitate, Kremlinul subestimează costurile pe termen lung ale militarizării economiei. Aceasta va duce la o Rusie mai săracă și mai rigidă, cu o dependență crescută de cheltuielile militare.
Concluzie
Bugetul Rusiei ilustrează clar dilema statului: continuarea războiului se face cu prețul deteriorării viitorului economic și creșterii presiunii asupra populației. O militarizare susținută pe termen lung riscă să devină o capcană autodestructivă, transformând economia și societatea rusă într-un sistem mai puțin eficient și mai vulnerabil.
