Cazuri de absență a Luminii Sfinte
Unul dintre cele mai frecvent menționate cazuri de absență a Luminii Sfinte a avut loc în anul 1100, după cucerirea Ierusalimului de către cruciați. Patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, însă nu a reușit să obțină lumina prin mijloace miraculoase. Conform cronicarilor orientali, minunea nu s-a produs în Săptămâna Mare, iar focul ar fi apărut ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian. Aceasta a fost utilizată ca argument în disputa dintre clerul răsăritean și cel apusean, iar în 1238, papa Grigore al IX-lea a emis o bulă prin care denunța ritualul ca fiind fraudulos și interzicea participarea clerului romano-catolic.
Episodul din 1579
Un alt caz semnificativ este cel din 1579, cunoscut sub numele de „coloana despicată”. Conform relatărilor din literatura ortodoxă de pelerinaj, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu au fost lăsați să participe la ceremonie în Biserica Învierii. Patriarhul a rămas în rugăciune în curtea exterioară, iar focul ar fi apărut miraculos dintr-o coloană, de unde și-a aprins lumânările. Această relatare este bine documentată în sursele ecleziale ortodoxe, dar nu beneficiază de același consens istoriografic ca cel din 1100.
Conflictul din 1634
Un alt episod important s-a petrecut în 1634, când a fost descoperit un text arab necunoscut până acum, care detaliază conflictul legat de „miracolul Luminii Sfinte”. Conform acestuia, armenii sărbătoreau Paștele cu o săptămână mai târziu decât grecii, ceea ce a dus la o încercare de a împiedica desfășurarea ritualului de către comunitatea greco-ortodoxă. Autoritățile otomane au sigilat Mormântul, iar pelerinii greci au fost împiedicați să se apropie. Conform textului, la ceasul al nouălea, interiorul Mormântului s-a umplut de lumină, eveniment interpretat ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe, iar paznicii musulmani ar fi căzut cu fața la pământ. Există, însă, și surse armene care susțin că grecii au încercat să forțeze armenii să celebreze Paștele în aceeași zi, mobilizând autoritățile otomane împotriva lor.
Concluzie
Absența Luminii Sfinte în diferiți ani a generat controverse și dispute religioase între comunitățile ortodoxe și catolice, având implicații semnificative asupra relațiilor interconfesionale și asupra ritualurilor religioase din Ierusalim.
