Temeri în Golf din cauza conflictului din Orientul Mijlociu
Un climat de tăcere bizară domnește asupra portului industrial Ras Al Khaimah din Emiratele Arabe Unite. Acest hub maritim, de obicei aglomerat, este acum marcat de nave staționate și tăcute. Nu departe, pe orizontul neclar, sute de petroliere s-au acumulat în ultimele zile, blocate pe o cale navigabilă plină de pericole. Orice vas care navighează din Ras Al Khaimah spre Marea Arabă trebuie să traverseze strâmtorile Hormuz, considerate cea mai periculoasă zonă de navigație la nivel mondial. Recent, două petroliere care se îndreptau spre această strâmtoră au fost atacate de rachete iraniene, una dintre ele luând foc.
Amenințări asupra infrastructurii din Golf
Sâmbătă, portul Fujairah, cel mai important port de petrol al EAU pe coasta de est, a fost, de asemenea, ținta unui atac cu dronă, iar fum gros s-a ridicat de la terminalul său. Aceste atacuri sunt doar unele dintre numeroasele consecințe cu care se confruntă statele din Golf, care sunt atrase mai adânc într-un război pe care nu l-au declanșat și pe care au încercat, prin intermediul diplomatic, să-l prevină. De-a lungul decadelor, Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, EAU, Qatar și Oman au permis amplasarea de baze militare americane și au fost printre cei mai mari cumpărători de arme și tehnologie americană. În schimb, Statele Unite au fost partenerul militar cel mai apropiat al Golfului.
Îngrijorările statelor din Golf
Cu toate acestea, statele din Golf au îngrijorări în creștere privind această relație, după ce președintele american, Donald Trump, a fost perceput ca având o atitudine de sabotaj față de negocierile diplomatice pașnice în favoarea declanșării unui război în Orientul Mijlociu, punând astfel regiunea într-un pericol substanțial. Khaled Almezaini, profesor asociat de politică și relații internaționale la Universitatea Zayed din Abu Dhabi, a declarat: „Amenințarea percepută din partea Iranului a devenit o realitate doar când Statele Unite au declarat război – Iranul nu a tras primul.”
În săptămânile dinaintea atacurilor americane, liderii din Golf au găzduit negocieri diplomatice și au făcut apeluri repetate către Trump, subliniind consecințele severe pentru securitatea regională dacă acesta ar ataca Iranul. Cu toate acestea, aceștia au fost ignorați, iar atacurile au fost efectuate fără consultarea sau avertizarea aliaților din Golf. Scenariul campaniei de răzbunare a Iranului a lăsat pe mulți din regiune șocați, în ciuda asigurărilor lor că niciuna dintre bazele lor nu va fi folosită pentru atacuri.
Impactul economic asupra statelor din Golf
Blocajul violent al Iranului asupra strâmtorii Hormuz, care leagă Golful de oceanul deschis prin care este transportată o cincime din toate livrările de energie globală, a dus la o reducere drastică a exporturilor de petrol și gaze, esențiale pentru economiile din Golf. Experții estimează că între 700 de milioane și 1,2 miliarde de dolari sunt pierduți zilnic în exporturile de petrol. Almezaini a subliniat că statele din Golf au încercat să împiedice Statele Unite să declare război, conștiente de implicațiile acestei decizii.
Asimetria parteneriatului militar al Golfului cu Statele Unite nu a fost niciodată mai evidentă, mai ales după ce Israel a efectuat atacuri aeriene asupra Qatarului, un alt aliat al SUA în Golf, fără ca Washingtonul să reacționeze semnificativ. În acest context, ministrul de externe oman, Badr bin Hamad al Busaidi, a condamnat puternic rolul Statelor Unite în provocarea și prelungirea conflictului, considerând atacurile militare împotriva Iranului ilegale.
Frustrare și căutarea de soluții alternative
Statele din Golf se află într-o poziție conflictuală; încearcă să reducă tensiunea războiului, în timp ce îndeamnă SUA să finalizeze acțiunile împotriva Iranului pentru a evita un scenariu de slăbire a unei republici islamice volatile, chiar la granițele lor. Sanam Vakil, director al programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Chatham House, a declarat: „Există o profundă furie și frustrare față de Statele Unite, pentru că acesta nu este războiul lor, iar ei suportă consecințele.”
Deși statele din Golf recunosc necesitatea de a diversifica partenerii de securitate, momentan nu au nicio alternativă la America ca protector suprem. Vakil a adăugat că Golful nu va acționa rapid în căutarea unor alternative, dar nu va continua să se bazeze pe un partener considerat nesigur. Este de așteptat ca statele din Golf să își intensifice căutările de autonomie strategică.
Consecințele pentru viața cotidiană
Impactul economic al conflictului se resimte și în viața de zi cu zi a locuitorilor din Golf. De exemplu, Sumon, în vârstă de 27 de ani, care lucrează la o firmă de închiriere de bărci și jet-ski în apropierea portului Ras Al Khaimah, a declarat că afacerea sa a fost grav afectată, deoarece nicio barcă nu este permisă să iasă pe mare din cauza conflictului. „Nu avem clienți și patronul meu nu îmi poate da salariul,” a spus el, subliniind nevoia de a găsi o soluție rapidă.
În concluzie, conflictul din Orientul Mijlociu nu doar că afectează stabilitatea regională, ci generează și efecte economice devastatoare, punând în pericol siguranța și bunăstarea statelor din Golf, care se simt prinse într-o situație pe care nu au creat-o.
Conflictul din Orientul Mijlociu are efecte nefericite asupra multor state, iar cei din Golf simt cu adevărat frustrarea. De ce trebuie ei să plătească prețul pentru deciziile altora?
E trist să vezi cum un port industrial ca Ras Al Khaimah devine tăcut și neliniștit din cauza unor tensiuni externe. Sper că se va găsi o soluție pașnică curând.
Este incredibil cum unele state sunt prinse la mijloc fără a avea vreo vină. Oare cât timp vor mai tolera această situație fără a reacționa?
Aș vrea să înțeleg de ce marile puteri nu reușesc să ajungă la un acord care să protejeze aceste țări din Golf. Se pare că interesele lor sunt mai importante decât viețile oamenilor obișnuiți.
Furia și frustrarea sunt reacții naturale în astfel de circumstanțe, dar cred că e important ca liderii să comunice deschis despre problemele lor. Ar fi util dacă s-ar organiza discuții internaționale pentru a găsi soluții durabile!