Expansiunea centrelor de date în America Latină
Centrele de date care susțin explozia inteligenței artificiale sunt de o amploare uriașă, atât din punct de vedere financiar, cât și fizic. Chiar și în fața acestei expansiuni masive, opoziția crește în Statele Unite, Regatul Unit și America Latină, unde aceste centre sunt construite adesea în zone extrem de uscate. O preocupare centrală a opoziției din aceste regiuni este impactul ecologic și consumul de resurse al acestor structuri colosale.
Resursele și lobby-iștii din America Latină
Paz Peña, cercetător la Mozilla Foundation, analizează impactul social și ecologic al tehnologiei, în special al centrelor de date, în America Latină. Ea își concentrează cercetările pe relațiile dintre guvernele din această regiune și marile companii tehnologice. Chile și Brazilia sunt cele două țări aflate în fruntea dezvoltării centrelor de date în America Latină, iar Chile se confruntă cu o rezistență considerabilă împotriva acestora.
Guvernele, inclusiv cele de stânga, caută atragerea de investiții străine în domeniul centrelor de date, implementând planuri naționale de investiții și oferind scutiri fiscale, ceea ce a generat controverse. În Chile, guvernul încearcă să dereglementeze evaluările de mediu pentru aceste centre.
Impactul asupra evaluărilor de mediu
Până în prezent, nu există o categorie specifică de evaluare a impactului ecologic pentru centrele de date în America Latină. În Chile, acestea sunt evaluate doar în funcție de cantitatea de motorină utilizată. Recent, guvernul a modificat pragul necesar pentru a trece evaluarea de mediu, ceea ce a dus la evitarea acestor evaluări pentru centrele de date.
În lipsa informațiilor despre impactul centrelor de date, opoziția comunităților poate fi confuză, dar în cazul Chile-ului, activiștii locali sunt foarte nemulțumiți de guvernul de stânga, care a promis un guvern ecologic și sustenabil, dar nu a oferit transparență în ceea ce privește planurile de dezvoltare.
Acțiuni ale comunităților
Comunitățile afectate se confruntă cu lipsa de informații despre centrele de date și resursele necesare, precum energia și apa. În unele cazuri, guvernele colaborează cu secretele corporative, refuzând să ofere informații. Comunitățile din America Latină iau în considerare acțiuni legale pentru a obține aceste informații, invocând acorduri internaționale de transparență, cum ar fi Acordul de la Escazú.
Un exemplu relevant este cazul din Uruguay, unde o comunitate a contestat în instanță construcția unui centru de date Google în Montevideo. În urma unei secete severe, oamenii au cerut informații despre consumul de apă al centrului, dar guvernul a invocat secretul corporativ. Comunitatea a câștigat în instanță, bazându-se pe Acordul de la Escazú.
Percepția asupra marilor companii tehnologice
În Chile, unele comunități nu consideră neapărat companiile de tehnologie ca fiind inamice. Planurile pentru centrele de date sunt văzute ca oportunități de a îmbunătăți standardele de mediu, datorită presiunii din partea acestor mari actori economici. Companiile mari sunt motivate să își îmbunătățească imaginea publică și să colaboreze în privința standardelor ecologice.
Provocările întâmpinate de comunități
Oamenii care se opun centrelor de date au adesea experiență în problemele de mediu și în confruntările cu mari corporații. Cu toate acestea, dimensiunea și impactul acestor proiecte pot face ca opoziția să pară o luptă inegală, similară cu a se opune unei avalanșe.
Concluzie
Opoziția față de centrele de date din America Latină subliniază necesitatea unei transparențe mai mari și a unor reglementări stricte care să protejeze mediul, în contextul unei expansiuni accelerate a tehnologiei. Aceste acțiuni comunitare nu doar că subliniază preocupările ecologice, dar și nevoia de a implica comunitățile în deciziile care le afectează viața.
