Cercetare privind alimentele ultraprocesate
Alimentele ultraprocesate sunt concepute pentru a stimula dependența și consumul, similar cu țigările, iar efectele asupra sănătății publice sunt comparabile, conform cercetărilor efectuate de specialiști de la Harvard, Universitatea din Michigan și Universitatea Duke.
Definiția alimentelor ultraprocesate
Aceste produse sunt fabricate industrial și includ adesea emulgatori, coloranți și arome artificiale. Exemple de alimente ultraprocesate sunt băuturile răcoritoare și gustările ambalate, cum ar fi chipsurile și biscuiții.
Similitudini cu industria tutunului
Cercetătorii subliniază similitudinile între procesele de producție ale alimentelor ultraprocesate și cele ale țigărilor, precum și metodele utilizate de producători pentru a optimiza „dozele” și viteza de reacție asupra circuitelor de recompensă din organism.
Cererea de reglementări mai stricte
Autorii studiului propun implementarea unor reglementări mai stricte, inclusiv restricții în marketingul produselor, care adesea utilizează afirmații precum „sărac în grăsimi” sau „fără zahăr” pentru a părea mai sănătoase. Aceasta poate întârzia măsurile de reglementare necesare.
Punctul de vedere al specialiștilor
Ashley Gearhardt, psiholog clinician specializat în dependență, afirmă că pacienții săi manifestă o relație similară dependenței față de alimentele ultraprocesate, descriind pofta puternică și dificultățile de a renunța. Gearhardt sugerează că ar trebui să existe o diferențiere între alimentele ultraprocesate dăunătoare și alte tipuri de alimente, similar cu modul în care băuturile alcoolice sunt reglementate.
Pe de altă parte, Martin Warren, director științific la Quadram Institute, avertizează că, deși există paralele între alimentele ultraprocesate și tutun, autorii cercetării riscă să exagereze aceste comparații. El subliniază că este necesară o clarificare cu privire la natura adictivă a alimentelor ultraprocesate, întrebându-se dacă acestea sunt intrinsec adictive sau exploatează preferințe învățate.
Concluzie
Studiul sugerează că alimentele ultraprocesate reprezintă un risc major pentru sănătatea publică, ceea ce justifică necesitatea unor reglementări mai stricte pentru protejarea consumatorilor.
Alimentele ultra-prelucrate sunt peste tot în jurul nostru, iar acum aflăm că ne pot face rău la fel ca tutunul. Poate ar trebui să fim mai atenți la ceea ce consumăm și să citim etichetele cu mai multă atenție.
Chiar mă întreb cât de mult conștientizăm efectele acestor alimente asupra sănătății noastre. E foarte greu să faci alegeri sănătoase când marketingul e atât de agresiv.
Reglementările pentru alimentele ultraprocesate ar putea fi o idee bună, dar cine le-ar aplica? Mă tem că industria alimentară are prea mult influență pentru a lăsa asta să se întâmple.
Într-adevăr, e îngrijorător ce se spune în articol despre dependența creată de aceste alimente. Cred că mulți dintre noi am simțit deja că nu ne putem opri din mâncat junk food.
Sunt sceptic în privința reglementărilor similare cu cele pentru tutun. Nu cred că vor lua vreo măsură reală, atâta timp cât profitul este pe primul loc.
M-aș bucura dacă s-ar face mai multe campanii de informare despre riscurile consumului excesiv de alimente ultraprocesate. Educația este cheia, iar oamenii merită să știe ce aleg!