Împrumuturi pentru climă: Beneficiari neașteptați
O analiză recentă a arătat că China, alături de țări bogate în petrol precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, primește sume considerabile de finanțare pentru climă. Studiul a fost realizat de The Guardian și Carbon Brief, care au analizat datele nepublicate anterior trimise la ONU și informații de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Fluxuri de finanțare și distribuția acestora
Investigația a scos la iveală un sistem funcțional care transferă capital de la poluatorii bogați către națiunile vulnerabile, ajutându-le să-și curățe economiile și să se adapteze la o lume mai caldă. Totuși, distribuția fondurilor, fără o supraveghere centralizată, este influențată de interesele politice și nu este întotdeauna direcționată acolo unde este cel mai necesar.
Deși datele oficiale nu sunt suficiente pentru a urmări toți beneficiarii finanțării pentru climă, analiza a constatat că aproximativ o cincime din finanțare, în 2021 și 2022, a ajuns la cele 44 de cele mai sărace țări, cunoscute sub denumirea de țări în dezvoltare cele mai puțin avansate (LDC). Multe dintre acestea au primit mai mult de două treimi din finanțarea pentru climă sub formă de împrumuturi, ceea ce le poate împinge mai adânc în capcane de datorii.
Contribuții și promisiuni internaționale
Majoritatea țărilor dezvoltate oferă finanțare pentru a sprijini acțiunile climatice în țările în dezvoltare, atât bilateral, cât și prin organizații multilaterale, cum ar fi băncile de dezvoltare. La un summit al ONU la Copenhaga, în 2009, țările bogate au promis să mobilizeze 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020, recunoscând responsabilitatea lor mai mare pentru deteriorarea climei.
Analiza celor mai recente date, care acoperă peste 20.000 de proiecte globale în perioada 2021-2022, a constatat că sume semnificative au fost direcționate către statele bogate în petrol, precum și către China, a doua cea mai mare economie din lume.
Beneficiile și riscurile finanțării
Emiratele Arabe Unite, un exportator de combustibili fosili, au primit mai mult de 1 miliard de dolari în împrumuturi din Japonia, înregistrate ca finanțare pentru climă. Proiectele includ 625 de milioane de dolari pentru un proiect de transmisie electrică în Abu Dhabi și 452 de milioane de dolari pentru o uzină de incinerare a deșeurilor în Dubai. Arabia Saudită, un important emitent de carbon, a primit aproximativ 328 de milioane de dolari în împrumuturi japoneze, inclusiv 250 de milioane de dolari pentru compania sa electrică și 78 de milioane de dolari pentru o fermă solară.
Pe de altă parte, țările LDC au primit în total aproximativ 33 de miliarde de dolari în acești doi ani, în timp ce o sumă mult mai mare, de circa 98 de miliarde de dolari, a fost direcționată către țările în dezvoltare, inclusiv India și China. India a fost cel mai mare beneficiar, primind aproximativ 14 miliarde de dolari, în timp ce China a primit 3 miliarde, majoritatea de la bănci multilaterale.
Datoriile și provocările financiare
Deși fluxurile de finanțare pentru climă cresc, nu suficient din acestea ajung la cele mai sărace și vulnerabile comunități. Țările cu datorii mari au nevoie de granturi și împrumuturi avantajoase. Experții avertizează că multe dintre cele mai sărace țări primesc mai mult de două treimi din finanțarea pentru climă sub formă de împrumuturi, în ciuda faptului că nu pot susține termenii și dobânzile acestora.
De asemenea, datele Băncii Mondiale arată că, în aceeași perioadă, LDC-urile au rambursat aproape 91,3 miliarde de dolari în datorii externe, de trei ori mai mult decât bugetele lor pentru finanțarea climatului. Îngrijorările persistă că aceste țări nu fac decât să ia noi împrumuturi pentru a plăti vechile datorii, ceea ce duce la o spirală descendentă financiară.
Concluzie
Disparitățile în fluxurile de finanțare pentru climă subliniază necesitatea urgentă de reformă în sistemul financiar global, având în vedere că multe dintre cele mai sărace țări se confruntă cu obstacole și depind de împrumuturi cu dobânzi mari pentru a face față crizelor climatice.
E incredibil cum țări ca Arabia Saudită, care au resurse enorme de petrol, beneficiază de împrumuturi pentru climă. Poate că este o strategie mai complexă decât pare la prima vedere.
Mă întreb dacă aceste împrumuturi chiar vor duce la un impact pozitiv asupra mediului sau sunt doar o modalitate de a spăla imaginea acestor țări. E greu să am încredere când văd cine primește banii.
Este surprinzător să aflu că China primește astfel de finanțări. Nu ar trebui să investească mai mult în soluții interne pentru problemele ecologice?
Pe de altă parte, poate că ajutorul financiar le va motiva să facă schimbări reale. Ar fi bine să vedem progrese tangibile și nu doar promisiuni goale.
Nu pot să nu mă gândesc la implicațiile geopolitice ale acestor împrumuturi. Oare ce se ascunde în spatele acestei „generozități” financiare?
Chiar sunt curioasă cum vor folosi aceste fonduri țările respective! Sper că nu vor face doar niște proiecte cosmetice și vor aduce cu adevărat beneficii pe termen lung.