Cluj-Napoca, lider în clasamentul eficienței urbane
Cluj-Napoca își menține statutul de etalon al dezvoltării locale din România, conform celei de-a doua ediții a City Index 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Orașul se distinge prin excelență în educație, calitatea vieții și spirit antreprenorial, fiind lider în indicatori cheie precum calitatea învățământului, nivelul de educație universitară, densitatea antreprenorială și conectivitatea aeriană.
Performanța Clujului prin educație și comunitate
Cluj-Napoca a obținut cel mai mare scor din țară la categoria Vibrație, care măsoară energia socială și culturală a orașului, cu 69,9 puncte. La Calitatea locului, care reflectă atractivitatea urbană și serviciile publice, orașul a depășit alte municipii importante, inclusiv Bucureștiul și Sibiul. Raportul IOV afirmă că „Clujul și-a construit performanța prin educație, cultură și comunitate, nu doar prin investiții materiale”.
Bucureștiul pe locul al doilea, dar cu pierderi la calitatea vieții
Bucureștiul se clasează pe locul al doilea în clasamentul general și este lider la economie și inovație, dar pierde teren la calitatea vieții. Deși capitala are un scor de 69,6 puncte la Prosperitate, se confruntă cu probleme legate de siguranță, locuințe și evoluția populației, ceea ce îi afectează competitivitatea urbană.
Schimbarea perspectivei asupra performanței urbane
Analiza evidențiază o schimbare de paradigmă: divertismentul și educația au devenit cei mai influenți factori ai performanței urbane, depășind economia. Contribuția acestor domenii la scorul total al orașelor este semnificativă, iar orașele care investesc în viața culturală și recreativă își cresc atractivitatea.
Diversificarea orașelor de top
Alte centre urbane, precum Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș, se clasează bine în clasament. Orașe medii, precum Bistrița, Craiova, Târgoviște și Suceava, au urcat datorită rezultatelor bune în educație și cultură. Craiova, de exemplu, a înregistrat progrese în turism și educație, iar Aradul a avansat datorită deschiderii unei secții de Informatică Economică la Universitatea Babeș-Bolyai.
România urbană în două viteze
Raportul IOV subliniază o divizare a României urbane: orașele mari, precum Cluj și București, își mențin performanțele prin inovație și calitate a vieții, în timp ce orașele mici și medii progresează prin investiții publice. Această dinamică sugerează că performanța urbană nu se mai măsoară doar prin PIB, ci și prin calitatea experienței de viață oferită locuitorilor.
Concluzie
Performanța orașelor din România reflectă o schimbare importantă în prioritățile de dezvoltare urbană, punând accent pe educație, cultură și calitatea vieții, ceea ce are implicații semnificative pentru viitorul urban și pentru atragerea resurselor și talentelor.
Cluj-Napoca merită cu adevărat acest statut! Calitatea educației și a vieții acolo este de invidiat, iar Bucureștiul ar trebui să ia notă.
Mă întreb ce face Clujul diferit față de alte orașe din țară. Poate că ar trebui să ne uităm mai atent la politicile locale care au dus la această performanță.
E clar că Cluj-Napoca devine un model pentru restul țării, dar sunt curioasă cum se simt cei din București în legătură cu asta. Oare există vreo șansă ca capitala să recupereze terenul pierdut?
Mi se pare puțin suspect că toate statisticile sunt mereu favorabile unui singur oraș. Nu cumva există o exagerare în aceste clasamente?
De fiecare dată când aud despre Cluj, îmi amintesc de atmosfera vibrantă și comunitatea activă pe care o au acolo. Cred că asta contribuie foarte mult la succesul lor!
Sunt tare mândru de realizările clujenilor! Dacă doar s-ar putea aplica unele dintre aceste idei și în alte orașe mari din România… Ar fi o adevărată revoluție urbană!