CNAS revizuiește legislația pentru a combate frauda în sănătate
Conform unui comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), structurile de control ale instituției au ca prioritate descurajarea practicilor nesănătoase și prevenirea decontărilor fictive. Au fost realizate acțiuni de control în județele Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, unde au fost constatate nereguli, iar organele de urmărire penală au fost sesizate.
Inițiativa legislativă pentru sprijinul eforturilor antifraudă
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat trimiterea unei inițiative legislative către Ministerul Sănătății, vizând completarea și actualizarea Legii nr. 95/2006. Aceasta se referă la reorganizarea structurilor CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate (CAS) pentru monitorizare, control și antifraudă la nivel regional. Moldovan a subliniat importanța întăririi structurilor de control și a furnizării unor instrumente mai eficiente în lupta împotriva fraudei. El a afirmat că activitatea de control și disciplina financiară în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt interdependente, subliniind necesitatea unui mecanism unitar pentru corectarea și descurajarea neregulilor.
Controale și sume recuperate
Anul trecut, CNAS a realizat controale în 610 unități sanitare, recuperând peste 109,6 milioane de lei ca urmare a abaterilor constatate.
Nereguli constatate în Dolj
Recent, la un furnizor privat din Dolj, CNAS a descoperit că un număr mare de pacienți oncologici, care se prezentau pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale, au fost raportați ca beneficiari ai unor ședințe de litotriție extracorporală cu unde de șoc (ESWL). Furnizorul a fost sancționat contractual cu 3.490 de lei, iar pentru verificarea realității decontării acestor servicii, au fost transmise chestionare pacienților. Unii dintre aceștia au confirmat că nu au beneficiat de procedurile medicale respective.
CAS Dolj a sesizat IPJ Dolj pentru extinderea cercetărilor, având în vedere suspiciunile legate de raportarea și decontarea unor servicii medicale fictive. Cercetările se concentrează pe patru angajați ai unității medicale, care sunt suspectați de introducerea de date false în sistemul informatic pentru obținerea de decontări din fonduri publice, prejudiciul estimat fiind de 285.120 de lei.
Concluzie
Revizuirea legislației și întărirea structurilor de control de către CNAS reprezintă un pas esențial în combaterea fraudei în domeniul sănătății, având scopul de a proteja fondurile publice și de a asigura un sistem de asigurări sociale de sănătate mai transparent și mai eficient.
Este bine că CNAS își ia angajamentul de a combate frauda în sănătate, dar sper să nu rămână doar la nivel de declarații. Ar fi ideal să vedem și măsuri concrete implementate.
Mă întreb cât de eficientă va fi această revizuire a legislației. Sunt multe loopholes în sistem care trebuie să fie rezolvate pentru a avea un impact real.
E greu de crezut că se va schimba ceva semnificativ. De fiecare dată când aud de „lupta împotriva fraudei”, mă gândesc la ineficiența sistemului nostru.
Sper ca prin aceste măsuri CNAS să reușească să protejeze resursele destinate sănătății publice. E timpul ca banii noștri din taxe să fie folosiți corect!
Chiar sunt curioasă ce tipuri de fraude au descoperit până acum și cum vor acționa concret împotriva lor. Poate vom avea parte de mai multă transparență în viitor?
Cine știe, poate e doar o mișcare politică pentru a-i liniști pe cei nemulțumiți. S-au mai făcut promisiuni asemănătoare înainte și nu s-a schimbat mare lucru…