Conflictul cu Iranul: desfășurarea planului americano-israelian pentru schimbarea de regim
Bombardamentele au început asupra Teheranului la ora 9:15 dimineața, când străzile și birourile erau pline. Spre deosebire de campaniile obișnuite, care încep de obicei noaptea, acest atac a fost planificat pentru a surprinde conducerea iraniană în timpul programului de lucru. Primele explozii au vizat zona guvernamentală și cartierele bogate, având ca scop eliminarea liderilor Iranului și a aparatului de stat. La 10:30 dimineața, au fost raportate explozii pe strada Pasteur, unde se află birourile liderului suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, și ale președintelui Masoud Pezeshkian.
Imaginile satelitare arătau complexul liderului suprem distrus, dar agențiile de știri iraniene au insistat că Khamenei este în siguranță. Atacul a vizat și reședința fostului președinte, Mahmoud Ahmadinejad, ale cărui soartă nu era cunoscută imediat. Primele rapoarte despre victimele civile au sosit rapid, cu cel puțin 40 de persoane ucise într-un atac asupra unei școli de fete din Minab, provincia Hormozgan.
Mesajul Mossad și reacția internațională
Atacul a fost confirmat de agenția de spionaj israeliană Mossad, care a postat un mesaj în farsi, încurajând o revoltă împotriva regimului iranian. Donald Trump a susținut, într-o înregistrare difuzată pe canalul său Truth Social, că atacul a fost necesar pentru a apăra poporul american de amenințările imediate ale regimului iranian și a îndemnat iranienii să profite de ocazie pentru a prelua controlul asupra guvernului.
Trump a declarat: „Acesta este momentul pentru acțiune. Nu lăsați să treacă.” În același timp, Pentagonul a anunțat că atacul a fost denumit Epic Fury, iar Israel a denumit operațiunea Roaring Lion, având un logo specific. Benjamin Netanyahu i-a mulțumit lui Trump pentru conducerea sa și a subliniat scopul războiului, care era eliminarea amenințării existente din partea regimului iranian.
Pregătirile și escaladarea conflictului
Atacul a fost rezultatul unei coordonări strânse între SUA și Israel, militarii celor două țări lucrând împreună timp de luni de zile pentru a pregăti acest atac. Timpii atacului au fost influențați de negocierile eșuate dintre oficialii americani și o delegație iraniană în Geneva, care s-a încheiat fără un rezultat clar. Deși au fost promovate progrese, se pare că nu existau suficiente motive pentru a evita un război.
Odată cu începutul bombardamentelor, Iranul a reacționat rapid, lansând rachete în direcția Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane. Exploziile au fost raportate în Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar și Kuweit, iar atacurile au dus la evacuări de populație și distrugeri semnificative.
Reacții internaționale și impactul conflictului
Pe măsură ce conflictul escalada, oficiali din Congresul american au fost surprinși de amploarea războiului, pe care Trump nu l-a justificat și pentru care nu a solicitat autorizația Congresului. Criticile au venit din partea senatorului Jack Reed, care a subliniat că președintele a implicat SUA într-un război major fără o strategie clară de ieșire.
La sfârșitul zilei, în Teheran, zvonurile despre soarta liderilor iranieni circulau, dar era imposibil de determinat direcția pe care o va lua conflictul, având în vedere deciziile riscante luate de Trump și Netanyahu.
Conflictul a generat nu doar distrugeri în Iran, ci și o instabilitate regională semnificativă, având potențialul de a afecta relațiile internaționale și securitatea în Orientul Mijlociu.
