Conflictul resurselor de apă în județele Prahova și Dâmbovița
Societatea Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) a criticat deciziile Ministerului Mediului și ale Administrației Naționale Apele Române (ANAR), susținând că acestea sunt „hazardate și greșite” și au dus la lipsa apei în județele Prahova și Dâmbovița. ESZ a afirmat că a fost exclusă din discuțiile legate de amenajarea Barajului Paltinu.
Proiecte și reabilitări blocate
Reprezentanții ESZ subliniază că inițiativele de curățare a Barajului Paltinu au fost demarate fără o fundamentare tehnică adecvată. De asemenea, reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, care ar fi fost o sursă importantă de apă în situații de criză, este blocată de ani de zile la nivel ministerial.
Limitările legale ale ESZ Prahova
Conform legii, ESZ nu poate realiza investiții majore în infrastructura operată, deoarece aceasta aparține ANAR. Contractul de operare nr. 12175/23.07.2013 stipulează clar responsabilitățile părților implicate. ESZ este responsabilă doar pentru întreținerea curentă, în timp ce ANAR trebuie să efectueze lucrările de reparații capitale.
Criza apei și condițiile meteorologice
ESZ a indicat că situația actuală a crizei apei nu este cauzată de managementul său, ci de deciziile ANAR și ale Ministerului Mediului, care au redus nivelul apei din Barajul Paltinu. Această scădere a dus la o serie de probleme, inclusiv destabilizarea proceselor de tratare a apei și punerea presiune pe lanțul de alimentare.
Fenomenele meteorologice recente, inclusiv precipitațiile masive, au provocat o turbiditate extrem de ridicată a apei brute, depășind limitele tehnologice de tratare.
Comunicarea defectuoasă cu autoritățile
ESZ a subliniat că a fost informată tardiv despre scăderea nivelului apei din Barajul Paltinu și nu a fost inclusă în discuțiile relevante ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
Obiectivele și responsabilitățile operatorilor de apă
Fiecare operator de alimentare cu apă potabilă trebuie să aibă rezervoare de înmagazinare pentru a asigura alimentarea utilizatorilor în situații de avarie. ESZ a comunicat obligațiile operatorilor care colaborează cu aceasta în legătură cu menținerea rezervei de apă.
Demersuri pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată
ESZ a întocmit o notă conceptuală pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, document care a fost acceptat de ANAR și Ministerul Mediului; totuși, procesul administrativ a stagnat. ANAR a comunicat că avizul necesar a fost emis, dar aprobarea finală ar putea dura până în 2026.
Concluzie
Problema apei din județele Prahova și Dâmbovița este rezultatul deciziilor eronate ale ANAR și ale Ministerului Mediului, amplificate de fenomenele meteorologice extreme. ESZ Prahova nu poate fi considerată responsabilă pentru aceste deficiențe, având în vedere limitările legale și infrastructura veche pe care o operează.
Este incredibil cum deciziile autorităților pot afecta atât de mult resursele vitale. Ar trebui să ne facem auziți și să cerem transparență în gestionarea apelor!
Chiar nu înțeleg cum poate Ministerul Mediului să ignore problemele semnalate de ESZ. E timpul ca cineva să își asume responsabilitatea pentru aceste greșeli!
Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într-o țară europeană. Mă îngrijorează viitorul nostru dacă continuăm cu astfel de hotărâri nesăbuite.
Îmi pun întrebarea: cine beneficiază de pe urma acestor decizii controversate? Se pare că interesele personale sunt mai importante decât binele comunității.
Ar fi bine ca toți cei implicați să colaboreze pentru a găsi soluții durabile, în loc să se critice unii pe alții. E nevoie de un dialog constructiv!
Mă întreb cât timp va mai dura acest conflict până când cineva va lua măsuri reale. Apele Române trebuie să fie mai proactive și responsabile față de cetățeni!