Controverse la Târgu Jiu: Degradarea Ansamblului lui Brâncuși
Oficialii din Primăria Târgu Jiu sunt acuzați că au camuflat degradarea unei porțiuni din ansamblul lui Constantin Brâncuși, situat în municipiu. Iani Gârbaciu, subprefectul județului Gorj, a semnalat pe rețelele sociale că o bucată de 15 cm din banca de piatră, parte a Ansamblului “Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO, s-a desprins pe 16 februarie 2026, iar incidentul a fost ținut secret timp de nouă zile.
Ascunderea incidentului
Gârbaciu a explicat că Primăria Târgu Jiu și Centrul Brâncuși nu au informat Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Poliția sau Comitetul UNESCO, așa cum impun obligațiile legale. De asemenea, el a subliniat că fragmentul desprins a fost depozitat într-un magazin de suveniruri din Parcul Central, fără a respecta protocoalele de intervenție pentru monumentele de patrimoniu mondial.
Critica subprefectului
Subprefectul a criticat modul în care a fost gestionată situația, afirmând că „tăcerea deliberată care a urmat” poate provoca „pagube ireparabile”. De asemenea, a menționat că ministrul Culturii a fost la Târgu Jiu pe 19 februarie, de Ziua Brâncuși, fără a fi informat despre incident. Gârbaciu a numit primarul Marcel Romanescu și viceprimarul Adrian-Marcel Tudor-Drăghici ca fiind cei care au avut cunoștință despre situație “din primul moment”, dar au ales să ascundă incidentul.
Responsabilitatea față de patrimoniu
Subprefectul a subliniat importanța protejării Ansamblului Monumental Calea Eroilor, descriindu-l ca fiind „cea mai de preț moștenire a noastră”. Criticile sale au fost accentuate de contrastul dintre participarea viceprimarului Tudor-Drăghici la evenimente internaționale dedicate lui Brâncuși și actuala situație de la Târgu Jiu, unde un fragment din ansamblu a fost depozitat necorespunzător.
Compararea cu controversele anterioare
Gârbaciu a făcut o analogie între actuala situație și controversele anterioare legate de Radu Varia, istoric de artă, care a susținut mutarea Coloanei Infinitului din oraș. Această comparație sugerează o continuitate a gestionării defectuoase a patrimoniului cultural local.
În concluzie, incidentul ridică întrebări serioase despre responsabilitatea autorităților locale în protejarea patrimoniului cultural și despre transparența acestora în gestionarea problemelor legate de monumentele de importanță națională și internațională.
