Creșterea alarmantă a cyberbullying-ului
Toate statele incluse în raportul OECD au înregistrat o creștere a fenomenului de cyberbullying în rândul copiilor cu vârste între 11 și 15 ani. În perioada 2021–2022, ratele au variat de la 7,5% în Spania la 27,1% în Lituania, care devine astfel liderul sumbru al clasamentului. Media OECD, reprezentativă pentru Europa, a ajuns la 15,5%, depășind nivelul de 12,1% raportat în 2017–2018. Țări precum Lituania, Letonia, Polonia, Anglia, Ungaria, Estonia și Irlanda se situează vizibil peste medie, în timp ce Portugalia, Grecia, Franța, Germania și Italia rămân sub media europeană.
Cauze ale diferențelor între țări
Diferențele semnificative între state au mai multe cauze. Prevalența cyberbullying-ului este influențată de factori tehnologici, culturali și instituționali. Accesul la internet, tipurile de platforme utilizate și numărul de smartphone-uri afectează frecvența interacțiunilor online. Normele sociale privind conflictul și comunicarea joacă un rol crucial, iar societățile care tolerează agresivitatea verbală tind să raporteze niveluri mai ridicate. De asemenea, educația digitală, programele din școli și medierea parentală influențează expunerea copiilor și capacitatea lor de a răspunde la situații de bullying.
Impactul pandemiei asupra cyberbullying-ului
Creșterea generalizată a fenomenului între 2017–2018 și 2021–2022 este strâns legată de efectele pandemiei. Închiderea școlilor, izolarea și trecerea interacțiunilor în mediul online au creat un mediu propice pentru apariția conflictelor și comportamentelor agresive. Această generație a petrecut mai mult timp online, cu acces crescut la dispozitive digitale. Mediul digital oferă anonimitate, viteză și un public extins, factori care reduc responsabilitatea și favorizează comportamentele ostile. Totuși, datele recente sugerează o posibilă stabilizare a fenomenului după pandemie.
Diferențe de gen în expunerea la cyberbullying
În majoritatea țărilor europene, fetele sunt victime ale cyberbullying-ului într-o proporție mai mare decât băieții: 16,4% față de 14,3% în media OECD. Diferențele depășesc cinci puncte procentuale în țări precum Suedia, Franța, Anglia și Italia. Fetele petrec mai mult timp pe platforme de socializare și în activități legate de imagine, unde predomină bullying-ul relațional. În Lituania, băieții raportează rate mai mari decât fetele.
Vulnerabilitatea copiilor din familii monoparentale
Adolescenții din familii monoparentale sunt mult mai expuși cyberbullying-ului, cu 19,8% victimizați, comparativ cu 14,1% în familiile cu doi părinți. Această disparitate este explicată prin presiunea suplimentară asupra părinților singuri, care au mai puțin timp pentru supraveghere și resurse limitate. Copiii din aceste familii petrec și mai mult timp online, crescând riscul expunerii.
Necesitatea unor măsuri ferme
Creșterea cyberbullying-ului evidențiază o necesitate urgentă de întărire a educației digitale, dezvoltarea programelor anti-bullying în școli și sprijinirea familiilor vulnerabile. Deși nivelurile par să se stabilizeze post-pandemie, Europa se confruntă cu un fenomen complex, având consecințe serioase asupra sănătății emoționale și sociale a copiilor. Soluțiile trebuie să fie coordonate, implicând școală, familie și politici publice, pentru a limita efectele pe termen lung.
Este trist să vezi cum tehnologia, care ar trebui să aducă beneficii, devine un instrument de agresiune. Ar fi bine ca părinții să fie mai atenți la activitățile online ale copiilor lor.
Mă întreb ce măsuri concrete se iau în acest sens la nivel european? E clar că trebuie o implicare mai mare din partea autorităților și a școlilor.
E uimitor cum fenomenul ăsta a crescut atât de repede. Poate e momentul să discutăm deschis despre educația digitală în școli, ca cei mici să învețe cum să se apere.
Unii zic că totul e exagerat și că tinerii sunt prea fragili. Dar eu cred că problema este reală și nu putem ignora suferința acestor copii.