Mandatul lui Kristi Noem la DHS
Mandatul lui Kristi Noem ca secretar al securității interne a fost marcat de controverse, având în frunte o politică agresivă de imigrație care a generat proteste și procese. Sub conducerea sa, au existat scandaluri, deportări controversate condamnate de grupuri pentru drepturile omului, campanii de publicitate finanțate din fonduri publice și afirmații false despre cetățenii americani.
Numirea și confirmarea
Pe 12 noiembrie 2024, fostul președinte Donald Trump a anunțat numirea lui Kristi Noem în funcția de secretar al securității interne în administrația sa de-a doua. Noem a fost aleasă datorită pozițiilor sale ferme asupra imigrației și loialității față de agenda lui Trump, inclusiv planurile pentru deportări la scară largă. A fost confirmată de Senat pe 25 ianuarie 2025, cu un vot de 59–34, și a renunțat la funcția de guvernator al Dakotei de Sud pentru a prelua acest rol.
Politica de imigrație
Una dintre primele sale acțiuni a fost revocarea protecțiilor temporare pentru grupuri mari de migranți, inclusiv suspendarea unei extinderi a statutului de protecție temporară pentru aproximativ 600.000 de venezueleni, o decizie care a fost ulterior blocată de instanțe. A revocat, de asemenea, protecțiile legale pentru mai mult de 500.000 de migranți din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela.
Controversele deportărilor
Controversele au început rapid, inclusiv un incident notabil în care Kilmar Ábrego García a fost deportat din greșeală într-o închisoare din El Salvador. Noem a declarat că, dacă acesta ar fi fost trimis înapoi în SUA, ar fi fost deportat din nou imediat.
Creșterea prezenței ICE
În iulie 2025, agenția ICE a devenit tot mai prezentă în SUA, promițând noi recrutări cu bonusuri de semnare de 50.000 de dolari. Noem a fost implicată într-un scandal pentru nedeclararea a 80.000 de dolari primiți în timpul mandatului său de guvernator.
Critici din partea mass-media și a opiniei publice
În august 2025, emisiunea de comedie „South Park” a satirizat administrația Trump, inclusiv pe Noem, ceea ce a dus la o reacție din partea acesteia, acuzând emisiunea de sexism. Publicul a început să manifeste un sentiment din ce în ce mai negativ față de campania de deportare a administrației.
Condiții inumane în detenție
În septembrie 2025, au apărut rapoarte despre condiții inumane în centrele de detenție ICE, unde mai multe persoane au murit în custodie. Aceste informații au generat indignare și proteste la nivel național.
Criza din Minneapolis
În ianuarie 2026, două incidente separate în Minneapolis, în timpul unei operațiuni de aplicare a legii, au dus la moartea a două persoane, Alex Pretti și Renee Nicole Good, care protestau împotriva raidurilor ICE. Noem a apărat acțiunile agenților, numind victimele „teroriști interni”, ceea ce a generat o reacție puternică din partea democraților și a unor republicani.
Presiune și investigații
În februarie 2026, Noem a fost chemată în fața Congresului pentru a răspunde la întrebări despre tacticile de aplicare a legii și cheltuielile agenției. Presiunea asupra ei a crescut, iar unii membri ai Congresului au început să solicite demisia sa.
Controversa publicitară de 220 de milioane de dolari
În martie 2026, a izbucnit un alt scandal legat de o campanie publicitară de 220 de milioane de dolari a DHS pentru securitatea frontierei, care o prezenta pe Noem în materialele promoționale. Legislatorii au contestat procesul de contractare și au suspectat că aceasta ar fi fost o promovare personală plătită din fonduri publice.
Demisia lui Noem
Pe 5 martie 2026, Trump a anunțat oficial demiterea lui Noem, numind-o pe aceasta „reprezentant special pentru Shield of the Americas”. Markwayne Mullin a fost numit ca succesor, dar numirea sa urma să fie confirmată de Congres.
Impactul mandatului lui Kristi Noem la DHS a fost profund, având implicații semnificative asupra politicilor de imigrație și asupra relațiilor dintre administrația Trump și diverse grupuri de interese, în special în contextul crizei din Minneapolis.
