Evaluarea execuției bugetare din 2025
Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 7,7% din PIB (aproximativ 8,1-8,3% din PIB conform metodologiei ESA), o creștere economică de aproximativ 1% și o pondere a datoriei guvernamentale de peste 60% din PIB, depășind astfel criteriul de convergență stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Analizele subiective și partizane predomină în dezbaterea publică, cu toate că există un consens asupra necesității reducerii deficitului bugetar.
Probleme în consolidarea fiscală
Românii nu apreciază modul în care se efectuează consolidarea fiscal-bugetară, considerând că povara este pusă pe cei vulnerabili și pe clasa de mijloc, iar ajustările sunt realizate prin creșterea impozitelor pe contribuabilii corecți. În plus, măsurile implementate au dus la o inflație de 10% și la stagnarea programelor de sprijin pentru IMM-uri și sectoare competitive. Aceste măsuri au avut un impact negativ, aruncând peste 1 milion de români în sărăcie și provocând stagflație.
Execuția bugetară și artificiile contabile
Conform datelor Consiliului Fiscal, deficitul bugetar pe cash în 2024 a fost de 8,7% din PIB, iar pentru 2025 a fost stabilită o țintă de 7%. La prima rectificare din octombrie, ținta a fost ajustată la 8,4%. Deficitul bugetar nominal atins în 2025, de 7,7% din PIB, este cu 7 miliarde lei mai mic decât cel din 2024, dar cu 11 miliarde lei mai mare decât ținta inițială. Majoritatea ajustării deficitului provine dintr-un artificiu contabil, cu 0,6% din PIB transferate de la componenta împrumuturi la granturi.
Deficitul raportat de Comisia Europeană
Comisia Europeană va raporta un deficit bugetar ESA de 8,1-8,3% din PIB pentru 2025, bazat pe metoda angajamentelor, care diferă de deficitul cash. Diferența provine din amânările plăților, inclusiv 7 miliarde lei pentru furnizorii de energie și 3 miliarde lei pentru drepturile salariale câștigate în instanță. Estimările sugerează un deficit ESA de 8,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât deficitul cash.
Probleme în programarea bugetară
Execuția bugetară a fost marcată de o programare greșită, cu venituri bugetare cu 10 miliarde lei mai mici decât cele programate. Supraestimarea absorbției de fonduri europene a dus la nerealizarea a 12 miliarde lei în investiții publice. Economiile au fost realizate prin înghețarea salariilor bugetarilor și tăierea subvențiilor.
Impactul creșterii TVA și accizelor
Creșterea TVA a avut un impact contracționist, reducând consumul și accelerând inflația. Încasările din TVA au crescut cu 16,3 miliarde lei în 2025, dar acest rezultat este mai mic decât cel din 2024. La accize, încasările suplimentare au fost de 4,5 ori mai mici decât estimările, ceea ce sugerează o creștere a evaziunii fiscale.
Concluzie
Consolidarea fiscală în România nu se realizează în mod eficient, iar măsurile adoptate au dus la o creștere a poverii asupra populației vulnerabile și la instabilitate economică. O alternativă mai echitabilă ar fi fost creșterea progresivității impozitării, care ar fi putut reduce inegalitățile și ar fi adus beneficii bugetului fără a afecta negativ economia.
E greu să înțeleg cum se ajunge la un deficit atât de mare. Poate că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe strategii de eficientizare a cheltuielilor.
Mă întreb dacă acest deficit va afecta fondurile pentru educație și sănătate. Aceste domenii sunt deja destul de afectate și nu-mi fac iluzii că s-ar îmbunătăți situația.
Creșterea economică de 1% pare destul de slabă în comparație cu impactul deficitului. Oare ce măsuri se vor lua în viitor pentru a preveni o astfel de situație?
În mod normal, ar trebui să ne așteptăm ca execuția bugetară să reflecte realitatea economică, dar din păcate, manipularea datelor este frecvent întâlnită. Poate ar fi bine să cerem transparență mai mare din partea autorităților.
Articolul acesta scoate la iveală niște adevăruri incomode despre gestionarea banilor publici. E clar că există o ruptură între declarații și fapte, iar noi plătim prețul!
Cred că ar trebui discutat mai mult despre impactul acestor cifre asupra vieții cotidiene a cetățenilor. Multe familii se luptă deja cu costurile tot mai mari ale traiului.
Pe mine mă deranjează foarte tare modul în care politicienii ascund problemele reale sub diverse strategii contabile. E timpul să vedem lucrurile pe față!