Înghețarea salariului minim în România și impactul asupra sărăciei
În cazul blocării creșterii salariului minim în România pentru anul 2026, se estimează că 838.429 de români vor fi afectați, având în vedere că nicio țară din Uniunea Europeană nu a suspendat salariul minim pentru acest an. Aceasta ar putea aduce românii din nou în cercul vicios al salariilor mici, într-un context în care toate celelalte state membre UE planifică creșteri ale salariului minim.
Consecințele înghețării salariului minim
Înghețarea salariului minim ar putea conduce la neîndeplinirea unor angajamente asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), generând riscuri de infringement din partea Comisiei Europene. Această situație sugerează o prevalență a ideologiei asupra rațiunii în formularea politicilor publice, fără o analiză de impact adecvată.
Statistici relevante
Conform datelor Eurostat, România se află pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește cel mai mic salariu minim brut în euro. De asemenea, România are o pondere dublă a salariaților cu venituri mici comparativ cu media europeană și se află pe penultimul loc în UE în ceea ce privește costul orar al forței de muncă, cu 12,5 euro în 2024 (37% din media UE27). Rata sărăciei în muncă din România este una dintre cele mai ridicate din UE27, iar productivitatea muncii pe oră lucrată este de 74% din media europeană.
Creșterea salariului minim în context european
Majorarea salariului minim la 4.590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se aliniază tendințelor europene. Multe țări din UE au implementat creșteri semnificative ale salariului minim în ultimii ani, ca răspuns la inflația ridicată și la necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate.
Evoluția salariului minim în principalele țări din UE
Germania: A crescut salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră în octombrie 2022. Pentru 2026, se preconizează o majorare la 13,9 euro pe oră.
Franța: Salariul minim a crescut cu 23% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 se estimează o valoare de 1.900 euro.
Spania: Salariul minim a crescut cu 81% în ultimii 10 ani și se preconizează o valoare de 1.430-1.450 euro în 2026.
Polonia: A înregistrat o creștere de 164% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 se propune un salariu minim de 1.140 euro.
Ungaria: Salariul minim a crescut cu 108% în ultimii 10 ani, iar estimările pentru 2026 indică o valoare de 800 euro.
Cehia: A crescut salariul minim cu 131% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 este estimat la 890 euro.
Slovacia: Salariul minim a crescut cu 102% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 se preconizează o valoare de 915 euro.
Bulgaria: A crescut salariul minim cu 156% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 se estimează 618 euro.
Lituania: A implementat o creștere de 173% în ultimii 10 ani, iar pentru 2026 se preconizează un salariu minim de 1.153 euro.
Concluzie
Înghețarea salariului minim în România ar putea avea consecințe severe, adâncind sărăcia în rândul lucrătorilor vulnerabili, în contrast cu tendințele de creștere a salariului minim din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Nu cred că e corect să înghețăm salariul minim. Oamenii deja se zbat să supraviețuiască și așa, iar această măsură nu va face decât să agraveze situația.
E incredibil cum un număr atât de mare de români ar putea fi afectați fără nicio reacție din partea autorităților. Chiar nu pot înțelege logica din spatele acestei decizii.
Aș vrea să știu ce soluții alternative sunt propuse pentru a ajuta acești oameni! Înghețarea salariului minim pare o idee proastă în contextul actual al inflației.
Se pare că suntem singura țară din UE care ia astfel de măsuri? Nu ar trebui să ne comparăm cu alte state și să vedem ce funcționează pentru ei?
Oare câți dintre cei care iau aceste decizii au trăit vreodată cu un salariu minim? E ușor să vorbești când nu ai aceleași griji ca majoritatea populației.
Este timpul ca guvernul să înceapă dialogul cu cetățenii și sindicatele, altfel vom ajunge într-o situație fără ieșire! Ne dorim soluții, nu doar promisiuni goale!
Pe de altă parte, poate că trebuie văzute și alte aspecte economice înainte de a lua o decizie finală. Dar la cât de des schimbăm legislația, mă tem că vom regreta rapid această alegere…