CSM: Guvernele pot amâna plățile, dar nu în detrimentul esenței dreptului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la deciziile guvernului de a modifica bugetele instanțelor și parchetelor prin reducerea semnificativă a sumelor destinate achitării arieratelor provenite din neplata drepturilor salariale restante. Aceste sume au fost calculate greșit în ultimii ani și sunt recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. În ultimii cinci ani, executivul a amânat unilateral plățile, iar în ultimii doi ani nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru aceste drepturi, amânarea continuând și pentru anul 2026.
Deciziile instanțelor europene
CSM subliniază că instanțele europene, inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit că guvernele pot eșalona plățile, dar nu pot reeșalona, deoarece aceasta ar conduce la pierderea esenței drepturilor, considerate „bunuri” conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Încălcarea hotărârilor judecătorești
Modificarea bugetului pentru plata acestor datorii nu doar că încalcă o decizie anterioară a guvernului, dar demonstrează și lipsa de loialitate între autoritățile statului, afectând predictibilitatea normelor legale și obligativitatea respectării hotărârilor judecătorești definitive, un principiu esențial al statului de drept.
Consecințele financiare
Una dintre consecințele acestei situații este crearea unei poveri financiare mai mari pentru bugetul de stat, generând obligații suplimentare de plată în viitor. Sumele restante acumulează accesorii, precum dobânzi legale și actualizări cu indicele de inflație, care în unele cazuri depășesc deja debitul principal. Amânarea perpetuă a plăților subminează efectele hotărârilor judecătorești definitive și sugerează opiniei publice că respectarea acestora ar putea fi considerată opțională.
Realocarea fondurilor
CSM evidențiază că realocarea sumelor de la capitolul Justiție către primării care se confruntă cu dificultăți financiare reflectă percepția liderilor coaliției de guvernare asupra justiției. În acest context, CSM va iniția și va susține demersuri ale instituțiilor din cadrul autorității judecătorești pentru a asigura respectarea drepturilor obținute de magistrați, conform atribuțiilor legale și constituționale.
În concluzie, acțiunile guvernului de a amâna plățile drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive ridică semne de întrebare asupra respectării statului de drept și a obligațiilor financiare ale executivului. Aceasta poate avea consecințe grave asupra încrederii în sistemul judiciar și în capacitatea guvernului de a respecta deciziile instanțelor.
Este clar că guvernul joacă un joc periculos cu justiția. Reducerea bugetelor instanțelor nu face decât să afecteze încrederea cetățenilor în sistemul juridic. Ar trebui să existe mai multă transparență în aceste decizii.
Mă întreb cât de mult se va ajunge cu aceste amânări? Justiția ar trebui să fie o prioritate, iar astfel de măsuri nu fac decât să submineze esența dreptului. Sper ca CSM să rămână ferm și să apere interesele legii.
E ușor să promiți reforme, dar realitatea este că bugetele sunt mereu tăiate când vine vorba de justiție. Este un cerc vicios care trebuie rupt urgent! Oare cine își asumă răspunderea pentru consecințele acestor decizii?
Se pare că nimeni nu ia în serios avertismentele CSM-ului. De ce există atâta reticență față de investițiile în justiție? E timpul ca toată lumea să conștientizeze importanța acestui domeniu!
Cine știe ce se ascunde în spatele acestor reduceri bugetare? Poate că este vorba despre ceva mai profund decât ne imaginăm. Cred că ar fi bine ca jurnaliștii să investigheze mai multe detalii despre această situație!