Curtea Supremă a Gambiei analizează interdicția privind mutilarea genitală feminină
Un grup de lideri religioși și un deputat din Gambia încearcă să răstoarne interdicția privind mutilarea genitală feminină (MGF) în fața Curții Supreme a țării. Procesul va continua în această lună, după ce, anul trecut, două bebelușe au murit din cauza complicațiilor survenite în urma MGF. Almameh Gibba, deputat și unul dintre reclamanți, a propus un proiect de lege pentru decriminalizarea MGF, care a fost respins de parlamentul gambian în 2024.
Contextul drepturilor femeilor
Activiștii și avocații consideră că acest demers face parte dintr-o reacție împotriva drepturilor femeilor, care sunt din ce în ce mai erodate pe plan global. Fatou Baldeh, fondatoarea organizației Women in Liberation & Leadership, a declarat că MGF reprezintă o formă gravă de violență împotriva femeilor, care le afectează sănătatea fizică și psihologică. Ea a subliniat că, dacă acest subiect este încă dezbătut la nivel național, este un semn că drepturile femeilor sunt în regres.
Statistici alarmante
Gambia are una dintre cele mai ridicate rate de MGF din lume; aproape trei sferturi dintre femeile cu vârste între 15 și 49 de ani au fost supuse acestei practici, iar aproape două treimi dintre ele au fost mutilate înainte de vârsta de cinci ani.
Despre mutilarea genitală feminină
MGF implică îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale externe feminine, având consecințe grave asupra sănătății pe termen lung, inclusiv infertilitate. Practica este de obicei efectuată fără anestezie de către „tăietori” necalificați, folosind instrumente neesterilizate, precum cuțite, lame de ras sau bucăți de sticlă, iar fetele sunt adesea restrânse cu forța.
Legislația actuală
În prezent, conform legii din Gambia, un tăietor riscă până la trei ani de închisoare, o amendă de 50.000 dalasi (aproximativ 500 de lire sterline) sau ambele. În cazul în care MGF duce la deces, autorul poate fi condamnat la închisoare pe viață. Deși MGF a fost criminalizată în 2015, legea a fost aplicată cu întârziere, primele condamnări având loc în 2023, când trei femei au fost sancționate pentru că au efectuat MGF asupra a opt copii.
Contestația la Curtea Supremă
După ce proiectul de lege pentru abrogarea legii care criminalizează MGF a fost respins, o coaliție condusă de Gibba a inițiat un proces la Curtea Supremă, susținând că legea încalcă drepturile constituționale ale gambienilor la libertatea culturală și religioasă. Până acum, curtea a audiat doi martori, printre care se numără Abdoulie Fatty, un lider musulman pro-MGF, care a afirmat că circumcizia feminină este parte a islamului și nu este dăunătoare. El a declarat că beneficiul practicii este reducerea dorinței sexuale la femei.
Consecințele regionale
Această situație apare în contextul unei decizii recente a Curții de Justiție a Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (Ecowas), care a descris MGF ca fiind „unele dintre cele mai grave forme de violență împotriva femeilor”. Deși președintele Sierra Leone, Julius Maada Bio, a semnat o lege care nu interzice MGF, există o opoziție semnificativă față de legislația care vizează protecția drepturilor femeilor în întreaga regiune.
Îngrijorări globale
În întreaga lume, există o tendință de atacuri asupra drepturilor femeilor, cum ar fi restricțiile privind accesul la avort și contracepție în Statele Unite, precum și erodarea drepturilor femeilor în Afganistan și Iran. Un raport al organizației Equality Now semnalează că noi propuneri legislative în Bolivia și Uruguay amenință să slăbească protecțiile împotriva violenței sexuale.
Aceste evoluții subliniază o regresie îngrijorătoare în ceea ce privește drepturile femeilor la nivel mondial, cu implicații profunde pentru sănătatea și siguranța femeilor din diverse culturi și societăți.
Este incredibil cum în secolul XXI mai există dezbateri pe tema mutilării genitală feminine. Chiar nu înțeleg cum pot unii să susțină o astfel de practică inumană.
Mă întreb ce argumente au liderii religioși pentru a justifica menținerea MGF. E greu de crezut că tradiția poate fi mai importantă decât drepturile fundamentale ale femeilor.
E trist să vezi că încă există persoane care vor să răstoarne legi menite să protejeze femeile. Sper ca judecătorii să ia decizia corectă și să nu cedeze presiunilor sociale sau politice.
Cred că problema asta e mult mai complexă decât pare la prima vedere. Poate ar trebui discutat și impactul educației asupra acestor obiceiuri, nu doar aspectele legale.
Îmi fac griji că o decizie favorabilă ar putea avea consecințe devastatoare pentru viitorul fetelor din Gambia. Este absolut necesar ca vocea lor să fie auzită!
Pe de altă parte, am observat că unele tradiții dispar cu timpul când oamenii își schimbă mentalitatea. Poate speranța stă în generațiile viitoare care vor lupta împotriva acestei practici barbarice.
Sunt curios dacă această contestare are susținere populară sau este doar o mișcare a câtorva oameni influenți? Ar fi bine ca întreaga comunitate internațională să se implice în această problemă!