Studenții din România și angajarea în timpul studiilor
Conform datelor Eurostat, în 2024, doar 2,4% dintre studenții din România erau angajați în timp ce urmau o formă de educație formală. Această cifră plasează România printre cele mai scăzute rate de angajare din Uniunea Europeană, alături de Grecia (6%) și Croația (6,4%). Aceste țări au o pondere a tinerilor care lucrează în timpul studiilor de patru ori mai mică decât media tinerilor din vestul Europei.
Contextul angajării tinerilor în Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, 25,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce erau în educație formală. Majoritatea tinerilor, 71,4%, nu erau activi pe piața muncii pe durata studiilor, iar 3,2% erau șomeri în căutarea unui loc de muncă. Cele mai mari rate de angajare în rândul studenților se regăsesc în Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%), datorită politicilor educaționale favorabile și a piețelor de muncă flexibile.
Șomajul în rândul studenților
În Grecia, 1,2% dintre studenți erau șomeri activi, ceea ce indică faptul că 92,8% dintre tinerii din sistemul educațional nu erau înregistrați pe piața muncii. În contrast, România a raportat un șomaj de doar 0,6% în rândul studenților, alături de Croația, Cehia și Ungaria, care au avut sub 1% tineri șomeri.
Diferențe de angajare în funcție de vârstă
Participarea tinerilor pe piața muncii crește odată cu vârsta. În grupa de vârstă 15-19 ani, 74,4% dintre femei și 70,4% dintre bărbați rămân în afara forței de muncă. În intervalul 20-24 de ani, proporția tinerilor inactivi scade semnificativ, iar 19,6% dintre femei și 17,0% dintre bărbați reușesc să combine studiile cu locul de muncă. Pentru tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani, rata de ocupare ajunge la 62,0% pentru femei și 71,9% pentru bărbați.
Participarea tinerilor la educație și integrarea pe piața muncii
Deși femeile tind să participe mai mult la educația formală decât bărbații, acestea sunt mai puțin active pe piața muncii după încheierea studiilor. Rata de ocupare este mai scăzută pentru femei, iar 16,2% dintre acestea nu sunt nici angajate, nici înscrise în educație formală, comparativ cu 6,9% dintre bărbați.
Concluzie
Cifrele din raportul Eurostat subliniază provocările cu care se confruntă tinerii din România în ceea ce privește angajarea în timpul studiilor, evidențiind necesitatea unor politici educaționale și de piață a muncii mai eficiente pentru a facilita integrarea acestora pe piața muncii.
Cred că datele acestea reflectă o problemă mai profundă în sistemul nostru educațional. Cum ar putea studenții să se angajeze când multe dintre programele de studii sunt atât de solicitante?
E trist să vedem că doar 2% dintre studenți reușesc să combine munca cu studiile. Poate ar trebui să ne întrebăm dacă universitățile oferă suficiente oportunități de internship sau part-time pentru tineri.
M-a surprins statistica aceasta! În alte țări, studenții au mult mai multe șanse să lucreze în timpul studiilor. Oare ce îi împiedică pe tinerii din România?
Sunt total de acord că e nevoie de schimbări, dar nu știu cât va dura până când lucrurile se vor îmbunătăți. La noi, parcă totul merge foarte încet și uneori mă întreb dacă cineva chiar le pasă.
Poate că unii studenți preferă să se concentreze exclusiv pe școală, dar tot mi se pare ciudat că numărul este atât de mic. Ar fi interesant de văzut ce fac ceilalți europeni diferit în acest sens.
Această situație mi se pare extrem de frustrantă! E greu pentru tineri să-și găsească locuri de muncă atunci când economia nu le oferă prea multe opțiuni și chiar mă întreb dacă autoritățile sunt conștiente de impactul acestui lucru asupra viitorului lor.