Moțiuni de neîncredere depășite
Guvernul francez a trecut vineri peste două moțiuni de neîncredere legate de buget, îndreptându-se spre adoptarea bugetului de stat pentru anul în curs. Moțiunea depusă de partidul de extremă stânga France Neînfruntată a obținut 269 de voturi, cu 19 mai puține decât pragul necesar pentru a fi adoptată. În schimb, inițiativa partidului de extremă dreapta din Adunarea Națională a primit sprijinul a doar 142 de parlamentari.
Contextul deciziilor guvernului
Cele două partide au încercat să înlăture guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu după ce acesta a decis să recurgă la o procedură constituțională pentru a impune bugetul Franței pe 2026. Această măsură a fost necesară întrucât Parlamentul nu a reușit să adopte un buget până la finalul anului 2025.
Procedura, cunoscută drept articolul 49.3 din Constituție, permite guvernului să adopte o lege fără vot în Parlament, oferind opoziției dreptul de a depune o moțiune de neîncredere. Marți, Sébastien Lecornu a apelat la acest articol pentru partea de buget legată de creșterea veniturilor și va folosi din nou această măsură vineri, în privința cheltuielilor statului.
Reacții politice și situația bugetară
Rezultatul votului a fost anticipat, având în vedere că partidele aflate la extreme nu dispun de suficiente voturi pentru a răsturna executivul. Socialiștii, care au avut un rol important în menținerea echilibrului politic, nu au susținut moțiunile după ce au obținut concesii bugetare de ultim moment din partea guvernului.
Franța se confruntă cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar, care a ajuns anul trecut la 5,4% din PIB. Se estimează că datoria publică va urca la 118,2% din PIB în 2026. Parlamentul, care nu a reușit pentru al doilea an consecutiv să elaboreze un buget fără intervenția guvernului, a prelungit aplicarea bugetului pe 2025 în noul an.
Perspectivele bugetului pentru 2026
Premierul a anunțat că va apela la articolul 49.3 pentru a adopta bugetul pe 2026, deși anterior respinsese această variantă. Bugetul ar urma să înregistreze un deficit de aproximativ 5% din PIB și se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene. Guvernul de la Paris și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2029, conform regulilor Uniunii Europene.
Concluzie
Depășirea moțiunilor de neîncredere de către guvernul francez permite avansarea către adoptarea bugetului, însă provocările economice și presiunile externe asupra deficitului bugetar rămân o preocupare majoră pentru stabilitatea financiară a țării.
Ce să mai zicem? Francezii își văd de treabă, dar parcă ne-am obișnuit să vedem totul ca pe un joc politic. Oare chiar se gândesc la binele cetățenilor sau doar joacă după cum le cântă partidele?
Mă mir că au reușit să depășească aceste moțiuni de neîncredere. Cred că bugetul 2024 va aduce schimbări importante, dar rămâne de văzut cum vor gestiona efectele.
Aproape mă așteptam la o criză politică mai mare în Franța! E interesant cum Guvernul reușește să-și impună voința, în ciuda opoziției. Ce planuri au cu adevărat pentru viitor?
E greu de crezut că toate aceste decizii sunt luate pentru binele public. De obicei, în spatele acestor aprobări sunt interese ascunse. Ar fi util să aflăm cine beneficiază cu adevărat de acest buget!
Felicitări guvernului francez pentru determinare! Într-o lume atât de incertă, este important ca autoritățile să acționeze rapid și eficient. Sper doar ca banii să fie folosiți în mod responsabil și transparent.