Proteste în Iran
Mișcarea de protest din Iran devine tot mai puternică, cu o masă imensă de nemulțumiți care contestă regimul ayatollahilor. Această mișcare a început în Marele Bazar, locul unde a fost răsturnată monarhia lui Reza Pahlavi acum peste 45 de ani. Negustorii, care până de curând sprijineau regimul, și-au schimbat poziția din cauza stării economice dramatice, afectată de sancțiunile internaționale cauzate de ambițiile nucleare ale Teheranului.
Criză economică și socială
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, Iranul a pierdut un deceniu de creștere economică din cauza embargoului impus de Occident asupra vânzărilor de petrol. În ultimul deceniu, aproximativ 10 milioane de iranieni au ajuns sub limita sărăciei, iar proporția celor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 20% în 2011 la 28% în 2020. În prezent, 40% dintre iranieni sunt vulnerabili să ajungă săraci.
Represiunea și temerile regimului
Amenințările și măsurile represive împotriva demonstranților au dus la peste 100 de morți și sute de răniți și arestați până la 10 ianuarie. Regimul, condus de ayatollahul Ali Khamenei, se cramponază de putere, având la dispoziție forțele armate, în special Gărzile Revoluționare. Există temeri că regimul ar putea fi răsturnat, iar oficialitățile de rang înalt pregătesc planuri de evadare, posibil cu ajutorul avioanelor de transport rusești pentru a aduce arme.
Diviziunea opoziției
Opoziția iraniană este fragmentată, cu grupuri diverse, dar lipsită de o conducere unită. Un sondaj din decembrie 2023 a arătat că 81% dintre iranieni resping Republica Islamică, 28% preferând o republică prezidențială, 12% una parlamentară și 22% o monarhie constituțională. Reza Pahlavi, fiul ultimului monarh al Iranului, își manifestă sprijinul pentru proteste, dar influența sa rămâne incertă.
Rolul Statelor Unite
Statele Unite sunt indecise în privința intervenției în situația din Iran. O parte a opoziției dorește un sprijin din partea Occidentului pentru mișcările de protest, fără intervenții directe. Analiștii sugerează că o soluție americană similară cu cea din Venezuela ar putea păstra structurile statului existent, colaborând cu Washingtonul.
Viitorul incert al Iranului
Prăbușirea regimului ayatollahilor nu pare iminentă, dar este inevitabilă fără o opoziție mai bine organizată și coezivă. Chiar dacă protestatarii ar câștiga, o nouă conducere s-ar confrunta cu obstacole majore. Întrebările despre viitorul Iranului rămân fără răspuns: va schimba doar regimul intern sau și alianțele externe? Va renunța la ambițiile nucleare și la rolul său regional? Reacțiile statelor arabe din Golf și ale Israelului rămân, de asemenea, incerte.
În concluzie, schimbările din Iran depind de organizarea opoziției și de reacțiile internaționale, iar viitorul țării rămâne în continuare incert și plin de provocări.
