Contextul Planului de Pace pentru Gaza
Sub planul de pace al lui Donald Trump pentru Gaza, „linia galbenă” – la care Israel s-a retras la începutul lunii curente – reprezintă prima dintre cele trei etape ale retragerii militare israeliene. Aceasta lasă Israelul în controlul a aproximativ 53% din Fâșia Gaza. O publicație israeliană, Yedioth Ahronoth, a descris-o ca fiind „de facto noua frontieră” în Gaza, o afirmație care va mulțumi partenerilor de coaliție de extremă dreapta ai prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Construirea Fortificațiilor și Negocierile
Fortificațiile și demarcările pe care Israelul le construiește acum de-a lungul acestei limite sunt menite să împartă clar teritoriul, dar pot, de asemenea, să ajute la estomparea diferitelor speranțe și așteptări ale aliaților lui Netanyahu, atât în Washington, cât și acasă. Capacitatea lui Netanyahu de a menține în echilibru aceste așteptări depinde în mare măsură de următoarea etapă a negocierilor.
Etapele Negocierilor și Presiunea din Washington
Linia galbenă este temporară, dar o retragere suplimentară a forțelor israeliene depinde de soluționarea problemelor dificile legate de a doua etapă a acordului lui Trump, inclusiv transferul de putere în Gaza și procesul de dezarmare a Hamas. Washingtonul este atent ca nimic să nu deranjeze această etapă delicată a negocierilor. Vicepreședintele american, JD Vance, a sosit marți pentru a-l încuraja pe Netanyahu să continue discuțiile de pace.
Mesajele din partea Aliaților Americani
În timp ce Netanyahu se confruntă cu presiuni din partea aliaților americani de a „demonstra reținere” și de a nu pune în pericol încetarea focului, reacția propusă de ministrul securității naționale de extremă dreapta a fost un simplu apel la „război”. În schimb, Israel a efectuat un val intensiv, dar scurt, de atacuri aeriene, reinstaurând ulterior armistițiul și subliniind că trupele sale au fost atacate în interiorul liniei galbene.
Obiectivele lui Netanyahu și Perspectivele Politice
Netanyahu a afirmat că războiul nu se va încheia până când Hamas nu va fi distrus, iar dezarmarea și demilitarizarea completă a Gazei sunt printre condițiile pe care le-a stabilit. Comentatorii israelieni susțin că deciziile reale privind acțiunile militare în Gaza sunt acum luate la Washington. Linia galbenă și provocările cu care se confruntă negociatorii în această a doua etapă sunt indicii ale motivului pentru care partenerii de coaliție ai lui Netanyahu au ales să aștepte, în loc să execute amenințările de a răsturna guvernul său.
Așteptările și Dorințele Populației
Majoritatea israelienilor doresc sfârșitul războiului și întoarcerea ostaticilor și soldaților rămași. Netanyahu este cunoscut ca un politician care preferă să își mențină opțiunile deschise cât mai mult timp posibil, ceea ce face ca acest acord să fie unul în etape, cu condiții incluse. Acceptarea acestei prime etape a presupus o retragere în poziții care lasă Israelul în controlul a mai mult de jumătate din Gaza și acceptarea unui armistițiu pentru a obține întoarcerea ostaticilor.
Perspectivele Viitoare
Pe măsură ce se avansează în negocieri, va deveni din ce în ce mai greu de aliniat obiectivele aliaților din SUA și din interiorul țării. Netanyahu a subliniat că încălcările acordului de către Hamas, inclusiv eșecul de a se dezarma, ar permite Israelului să revină la război. Donald Trump a exprimat o opinie similară. Totuși, Washingtonul a arătat până acum o toleranță față de întârzierile și încălcările implementării acordului, lăsându-l pe Netanyahu cu mult mai puțin spațiu politic decât și-ar dori.
Acest context complicat subliniază provocările cu care se confruntă Netanyahu în menținerea echilibrului între așteptările internaționale și cele interne, având implicații semnificative pentru viitorul regiunii.
