Sprijin pentru greva generală în învățământ
Un număr semnificativ de cadre didactice și personal auxiliar susțin inițiativa de a lansa o grevă generală în învățământ, conform rezultatelor unei consultări recente. Peste 35.000 de profesori și membri ai personalului auxiliar au participat la sondaj, majoritatea provenind din Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și din Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Impactul măsurilor din educație
Consultarea a relevat că aproximativ 86-87% dintre respondenți consideră că măsurile din educație le afectează semnificativ activitatea. Reprezentanții FSLI au subliniat că rezultatele reflectă o stare de presiune și nemulțumire în rândul personalului din educație.
Referendum pentru grevă în martie
În jur de 77% dintre cei chestionați au susținut declanșarea unei greve, motiv pentru care FSLI va organiza un referendum pentru protest în martie, coincizând cu simulările la examenele naționale. Un alt referendum este planificat pentru luna aprilie, în contextul protestelor de la finalul anului școlar.
Preferințele pentru perioada grevei
O altă cercetare realizată de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a arătat că peste 74% dintre profesori sunt dispuși să participe la grevă, iar majoritatea preferă ca aceasta să aibă loc fie în martie 2026, în perioada simulărilor naționale, fie în iunie 2026, înainte de încheierea anului școlar.
Profilul respondenților
Cei mai mulți respondenți sunt cadre didactice, cu o reprezentare redusă a personalului auxiliar și administrativ. Aproape 40% dintre participanți au între 46 și 55 de ani, urmați de cei cu vârste între 36 și 45 de ani, care constituie aproape o treime din total. Profesorii cu vârste între 56 și 65 de ani reprezintă 17,8%, iar cei sub 35 de ani sunt mult mai puțini.
Nemulțumirile legate de schimbările legislative
Nemulțumirile profesorilor sunt generate de modificările aduse prin Legea 141/2025, care au avut un impact semnificativ asupra activității din educație. Printre acestea se numără comasarea mai multor școli, pierderi de funcții pentru aproximativ 900 de directori și modificarea normei didactice, care a crescut pentru prima dată în 30 de ani. De asemenea, fondul de burse pentru studenți a fost redus cu 40% până în 2028, iar indemnizația de hrană a fost plafonată, iar tariful pentru plata cu ora a fost redus cu 50%.
Posibile forme de protest
În funcție de evoluția negocierilor cu autoritățile, cadrele didactice iau în considerare diverse forme de protest. Acestea includ greva generală, boicotarea simulărilor și a examenelor, refuzul activităților suplimentare sau neîncheierea situației școlare.
Concluzie
Nemulțumirile exprimate de cadrele didactice evidențiază o criză profundă în sistemul educațional, cu posibile implicații asupra activității școlare și a calității educației în România.
Sunt curios cum va afecta această grevă elevii și părinții. E important ca vocea cadrelor didactice să fie auzită, dar mă întreb dacă va schimba ceva în sistemul educațional.
Mi se pare că e o decizie riscantă, având în vedere că copiii sunt cei care suferă cel mai mult în aceste situații. Ar trebui găsite soluții constructive, nu doar proteste.
E clar că problemele din educație nu pot fi ignorate, iar greva ar putea aduce schimbări necesare. Totuși, sper să nu ajungem la o stare de blocaj total care să afecteze anul școlar.
Aș vrea să știu ce propuneri concrete au cadrele didactice pentru a îmbunătăți sistemul? Greva poate fi un început bun, dar trebuie să existe și soluții pe termen lung.
Nu mă surprinde deloc susținerea lor pentru grevă; condițiile de muncă sunt foarte dificile! Sper doar ca acest demers să conducă la rezultate palpabile și nu la promisiuni goale.
Unii ar putea spune că greva este o formă de șantaj moral asupra autorităților… Poate ar fi bine să discutăm despre alte metode prin care putem obține sprijin pentru educație fără a provoca haos!