Reforma companiilor de stat în România
Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a afirmat că reforma companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai dificile, dar necesare schimbări pentru economia românească. Declarațiile sale au fost făcute în contextul pierderilor semnificative acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD.
Contextul pierderilor și datoriilor
În prezent, România are 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul sunt subordonate administrațiilor locale. La finalul anului 2024, pierderile cumulate ale acestor companii vor ajunge la 14 miliarde de lei. Aproximativ 80% din aceste pierderi sunt generate de companiile centrale, cele mari, iar datoriile sunt în principal către stat.
Instrumentele pentru reformă
Oana Gheorghiu a subliniat că Guvernul dispune acum de instrumentele necesare pentru a implementa reformele, inclusiv modificarea legislației privind guvernanța corporativă. OUG 109 din 2011 a fost îmbunătățită și actualizată conform standardelor OECD.
Percepția publicului asupra reformelor
Vicepremierul a recunoscut că termenul de „reformă” este privit cu scepticism de către populație, având în vedere promisiunile neîndeplinite din trecut. Totuși, Gheorghiu a afirmat că schimbările în companiile de stat sunt posibile, având modele de succes din alte țări.
Rolul AMEPIP în monitorizarea companiilor de stat
Instituția AMEPIP are un rol central în acest proces, monitorizând și evaluând performanța companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că AMEPIP a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar a funcționat la capacitate maximă doar recent, datorită unei conduceri selectate corect.
Calitatea consiliilor de administrație
Vicepremierul a afirmat că calitatea consiliilor de administrație este esențială pentru succesul companiilor de stat. În trecut, multe consilii erau formate din membri numiți politic, dar noua lege elimină această practică. Numărul membrilor consiliilor a fost redus la trei sau cinci, asigurând competența necesară și flexibilitate, fără a încărca cheltuielile companiei.
Criteriile de selecție pentru membrii consiliilor
Un singur membru poate fi numit de minister, dar acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți membri, care sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP. Membrii consiliilor trebuie să aibă competențe reale, fiind necesari un specialist în domeniul financiar, un specialist în domeniul de activitate al companiei și un jurist sau economist, în funcție de necesități.
Concluzie
Reforma companiilor de stat în România, axată pe îmbunătățirea calității consiliilor de administrație, este esențială pentru redresarea economică și pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale, având potențialul de a transforma semnificativ peisajul economic românesc.
Reforma companiilor de stat ar trebui să fie o prioritate, dar mă întreb cât de mult se va schimba realmente ceva. E ușor să vorbești despre necesitatea schimbărilor, dar implementarea lor e altceva.
Sunt sceptic în legătură cu eficiența consiliilor de administrație din România. Am văzut multe numiri politice care nu au adus niciun beneficiu real economiei. Poate că ar trebui să ne uităm mai atent la criteriile de selecție.
M-a surprins afirmația Oanei Gheorghiu despre calitatea consiliilor! Cred că este un pas important, dar totul depinde și de voința celor din guvern să facă aceste schimbări reale și nu doar pe hârtie.
E bine că cineva scoate în evidență aceste probleme ale companiilor de stat, însă simt că sunt multe interese ascunse în spatele acestor reforme. Cât timp vor fi puși oameni fără experiență doar pentru a satisface anumite grupuri?
Personal, consider că transparența este esențială în acest proces! Dacă nu vedem cine sunt acești membri ai consiliului și cum sunt aleși, ne îndreptăm spre aceeași direcție greșită ca înainte.