Refuzul ONG-urilor de a participa la dialogul ICCJ
Cincisprezece organizații din societatea civilă au anunțat miercuri refuzul de a participa la dialogul propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivele invocate includ lipsa unui cadru legal clar, absența transparenței și selectarea arbitrară a invitaților.
Competența ICCJ și criticile ONG-urilor
ONG-urile susțin că ICCJ nu are competența instituțională de a coordona dialogul cu societatea civilă, acest rol revenind Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Refuzul nostru nu este împotriva dialogului ca principiu democratic, ci împotriva imitării acestuia”, se menționează în comunicatul comun prezentat de Declic.
Consultările ICCJ și subiectele sensibile
ICCJ a anunțat în noiembrie 2023 intenția de a deschide un dialog cu societatea civilă pentru a aborda nevoile și disfuncțiile din justiție. Prima reuniune, intitulată „Statul de drept și rolul justiției – Cum apărăm statul de drept? Justiția și societatea civilă în dialog”, este programată pentru 9 decembrie 2025. Cu toate acestea, pensiile speciale ale magistraților nu sunt incluse în temele invitației, ceea ce a generat tensiuni în rândul ONG-urilor.
Pensiile speciale și îngrijorările societății civile
ONG-urile consideră că discuția despre pensiile speciale ale magistraților nu mai poate fi ocolită, subliniind că „statul de drept începe cu egalitatea în fața legii. Pensia trebuie să fie contributivă”, conform organizației Funky Citizens. Aceasta a declarat că pensiile speciale sunt asociate cu privilegii inacceptabile într-o societate echitabilă.
Critica lui Cristian Dănileț
Fostul judecător Cristian Dănileț a avertizat că ICCJ riscă să își depășească rolul și să intre într-un domeniu „politic”, străin mandatului său. El a subliniat că instanța supremă nu poate uzurpa atribuțiile CSM și nu poate organiza dialoguri cu societatea civilă în afara competenței sale legale.
Invitații selectivi și transparența dialogului
ONG-urile au criticat selecția preferențială a organizațiilor invitate. Funky Citizens a subliniat că invitația ICCJ a fost extinsă doar către anumite organizații, cum ar fi în cazul lor, care a primit o invitație, dar a fost refuzată extinderea către Declic din cauza unui litigiu aflat pe rolul instanțelor. Această alegere a amplificat percepția că ICCJ nu caută opinii reale, ci validare pentru decizii deja luate.
Implicarea Declic în contestarea conducerii ICCJ
Declic a contestat în instanță numirea conducerii ICCJ, acuzând lipsa transparenței și nerespectarea termenelor legale. Organizația susține că demersul a fost inițiat cu trei luni înainte de expirarea mandatului președintelui anterior, contrar legii care prevede un termen maxim de 60 de zile.
Concluzie
Refuzul ONG-urilor de a participa la dialogul ICCJ reflectă nevoia de transparență și de implicare corectă a tuturor actorilor relevanți în procesul decizional. Fără un cadru legitim, participarea ar echivala cu validarea unor decizii netransparente, ceea ce subminează încrederea publicului în justiție.
Nu cred că e o soluție bună să refuzi dialogul cu ICCJ. Chiar dacă subiectul pensiilor speciale e delicat, comunicarea este esențială pentru a găsi o rezolvare.
E ciudat cum ONG-urile nu vor să discute despre un subiect atât de important. Poate au motive întemeiate, dar mi-ar plăcea să înțeleg mai bine de ce se opun.
Se pare că fiecare parte are interesele ei și nimeni nu vrea să cedeze. Pensiile speciale ar trebui discutate deschis, nu ignorate ca un tabu!
Mă întreb cât de mult contează opinia publicului în astfel de situații? Dacă ONG-urile nu participă la dialoguri, cine ne va reprezenta interesul?
E clar că tema pensiilor speciale stârnește emoții puternice și controverse. Sper doar să ajungem la un consens într-un final, altfel vom continua acest cerc vicios al nemulțumirilor.