Pădurile Africii: de la rezervor de carbon la sursă de emisii
Pădurile Africii au trecut de la a fi un rezervor de carbon la a deveni o sursă de emisii, conform unui studiu recent care subliniază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a salva acești mari stabilizatori naturali ai climei. Această schimbare alarmantă, care a avut loc din 2010, indică faptul că toate cele trei mari regiuni de pădure tropicală ale planetei – Amazonul sud-american, sud-estul Asiei și Africa – au devenit parte a problemei în lupta împotriva crizei climatice.
Cauzele schimbării
Activitățile umane reprezintă principala cauză a acestei probleme. Agricultorii curăță din ce în ce mai mult teren pentru producția de alimente, iar proiectele de infrastructură și mineritul agravează pierderea vegetației și încălzirea globală, cauzate de arderea gazului, petrolului și cărbunelui, degradând astfel reziliența ecosistemelor.
Impactul asupra biomasei forestiere
Între 2010 și 2017, pădurile africane au pierdut aproximativ 106 miliarde kg de biomasă pe an, echivalentul greutății a aproximativ 106 milioane de mașini. Cele mai afectate au fost pădurile tropicale umede din Republica Democratică Congo, Madagascar și părți din vestul Africii.
Metodologia studiului
Studiul, publicat în Scientific Reports, a fost realizat de cercetători de la National Centre for Earth Observation din cadrul universităților Leicester, Sheffield și Edinburgh. Folosind datele din satelit și învățarea automată, cercetătorii au monitorizat timp de peste un deceniu schimbările în cantitatea de carbon stocată în arbori și vegetația lemnoasă.
Necesitatea acțiunii urgente
Cercetătorii au descoperit că Africa a câștigat carbon între 2007 și 2010, dar pierderile masive de pădure survenite ulterior au dus la o contribuție negativă a continentului la emisiile de CO2 din atmosferă. Rezultatele studiului arată că este necesară o acțiune urgentă pentru a stopa pierderea pădurilor, altfel riscă să pierdem unul dintre cele mai importante tamponuri naturale de carbon.
Inițiativa TFFF
Brazilia a lansat o inițiativă, Tropical Forest Forever Facility (TFFF), care își propune să mobilizeze peste 100 de miliarde de dolari pentru protecția pădurilor, plătind țărilor pentru a-și lăsa pădurile neatinse. Până în prezent, doar câteva națiuni au investit un total de 6,5 miliarde de dolari în această inițiativă.
Recomandări pentru politici
Profesorul Heiko Balzter a subliniat importanța accelerării TFFF. Politicile publice ar trebui să răspundă prin implementarea unor măsuri mai eficiente de protecție a pădurilor tropicale. Cu patru ani în urmă, la COP26 de la Glasgow, liderii lumii și-au declarat intenția de a opri defrișările globale până în 2030, însă progresele nu sunt suficiente. Noua inițiativă TFFF este menită să compenseze factorii care conduc la defrișare, cum ar fi mineritul și extinderea terenurilor agricole, dar mai multe țări trebuie să contribuie pentru a avea succes.
În concluzie, schimbările recente în pădurile Africii subliniază o criză ecologică urgentă care necesită acțiuni imediate pentru a preveni deteriorarea suplimentară a ecosistemelor critice și a contribui la stabilizarea climei globale.
Nu știam că pădurile din Africa au ajuns să emită mai mult carbon decât să absoarbă. E un lucru alarmant și mă face să mă întreb ce putem face pentru a schimba acest trend. Poate ar trebui să ne concentrăm mai mult pe protejarea acestor ecosisteme.
E trist să vedem cum un habitat atât de bogat devine o sursă de emisii. Totuși, trebuie să ne gândim la impactul activităților umane asupra acestor păduri. Oare nu e timpul să schimbăm abordarea față de resursele naturale?
Articolul ridică niște întrebări interesante despre efectele schimbărilor climatice în Africa. Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre soluțiile care se pot implementa pentru a contracara această situație. Există inițiative locale sau internaționale care lucrează în direcția asta?
M-am întrebat adesea cât de mult sunt afectate aceste păduri de defrișările masive și exploatarea excesivă. Pare că lucrurile se agravează, dar există vreo șansă ca tendința aceasta să fie inversată? Ar fi bine dacă am investi mai mult în educație ecologică!