Preferințele de vot ale românilor în 2025
Un sondaj realizat de barometrul informat.ro-INSCOP în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025 arată o polarizare accentuată a preferințelor de vot între generații. Datele indică faptul că 34% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani ar vota cu AUR, SENS sau USR, în timp ce persoanele de peste 60 de ani preferă, în proporție de 38%, PSD.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 3000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 1,8%, la un grad de încredere de 95%.
Preferințele de vot ale tinerilor (18-29 ani)
Conform sondajului, 34% dintre respondenții din această categorie de vârstă ar vota AUR, 16% SENS, 14% USR, 13% PNL, 9% PSD, 5% POT, 3% UDMR, iar 3% SOS România. Niciun tânăr nu a declarat că ar vota pentru un candidat independent.
Preferințele de vot ale adulților (30-44 ani)
Printre respondenții cu vârste între 30 și 44 de ani, 50% ar alege AUR, 18% USR, 11% PNL, 8% PSD, 3% UDMR, iar 3% POT. 2% ar opta pentru alt partid, 2% pentru un candidat independent, 1% pentru SENS și 1% pentru SOS România.
Preferințele de vot ale adulților (45-59 ani)
În rândul respondenților cu vârste între 45 și 59 de ani, 41% preferă AUR, 19% PNL, 15% PSD, 12% USR, 6% UDMR, 2% POT, 2% SOS România, iar 1% pentru SENS. 1% ar vota un candidat independent, iar 1% alt partid.
Preferințele de vot ale seniorilor (60+ ani)
În categoria de vârstă 60+, 38% dintre respondenți ar vota PSD, 28% AUR, 15% PNL, 7% USR, 5% UDMR, 3% POT, 2% pentru alt partid, 2% SOS România, iar 1% pentru un candidat independent. Niciunul dintre respondenți nu a optat pentru partidul SENS.
Implicațiile rezultatelor
Rezultatele sondajului sugerează o criză gravă a reprezentării politice în România, cu o slăbire a sprijinului pentru partidele tradiționale, în special în rândul tinerilor și adulților activi. Se conturează un electorat tânăr care articulează o critică sistemică a ordinii politice, combinând revendicări socio-economice cu naționalism și neîncredere în instituții.
Aceste date evidențiază o polarizare între generații și subliniază provocările cu care se confruntă partidele mari în atragerea votanților tineri.
Am observat că tinerii au viziuni foarte diferite față de seniori. E clar că educația și accesul la informație joacă un rol crucial în modul cum ne formăm preferințele de vot.
E trist să văd cum seniorii rămân atașați de aceleași ideologii din trecut, în timp ce tinerii caută schimbări reale. Poate că ar trebui să existe mai multe dialoguri între generații.
M-a surprins cât de mult influențează tehnologia preferințele tinerilor! E o lume complet diferită acum față de ceea ce știau părinții noștri.
Cred că e important să nu generalizăm prea mult; sunt și seniori care gândesc progresiv, la fel cum există tineri conservatori. De multe ori, lucrurile nu sunt atât de simple!
Sunt curios dacă aceste diferențe se vor adânci pe parcurs sau dacă va exista un moment când cele două grupuri se vor apropia din nou în viziune. Societatea se schimbă rapid!
Chiar mă întreb dacă sondajul reflectă realitatea sau doar tendințe temporare ale opiniei publice. S-ar putea ca voturile să fie influențate mai mult decât credem.
Totuși, este bine că se fac astfel de studii pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine percepțiile diferitelor generații. Sper ca rezultatele să ducă la discuții constructive!