Provocările și soluțiile pentru îmbunătățirea calității vieții vârstnicilor
Peste o sută de specialiști din țară și din străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, organizațiilor internaționale și ai societății civile s-au reunit la Palatul Parlamentului pentru Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă. Evenimentul, organizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, a ajuns la a treia ediție și a avut peste șase sute de participanți.
Conceptul de îmbătrânire activă
Îmbătrânirea activă este definită ca o modalitate de a te bucura de trecerea anilor, implicând educație continuă și planificare din tinerețe pentru o longevitate de calitate. Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă, subliniază importanța nu doar a vieții îndelungate, ci și a calității acesteia.
Panelurile de discuție
Congresul a inclus șapte paneluri de discuție pe teme variate, precum strategia națională de îmbătrânire activă, modelul de îngrijire pe termen lung și digitalizarea longevității, avându-l ca speaker pe Dr. Pier Kommers, profesor UNESCO în tehnologii digitale.
Statistica îmbătrânirii demografice în România
România se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire demografică, cu aproape 20% din populație având peste 65 de ani, iar proiecțiile arată că, până în 2060, acest procent va ajunge la 30%. Persoanele de 65 de ani și peste sunt cele mai afectate de deprivare materială și socială, cu 32,9% dintre acestea întâmpinând astfel de probleme.
Strategii și angajamente guvernamentale
Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, a evidențiat responsabilitatea de a proteja demnitatea seniorilor și de a construi un sistem de îngrijire pe termen lung. Reforma îngrijirii de lungă durată și strategia națională pentru îmbătrânirea activă 2023–2030 au fost aprobate de Guvern, având ca obiectiv oferirea unui cadru coerent pentru sprijinul seniorilor.
Perspectiva asupra îmbătrânirii active
Viziunea strategiei se concentrează pe individ, nu pe instituții, abordând întreg parcursul de viață, de la prevenție la servicii specializate. Ministerul Muncii consideră îmbătrânirea activă o prioritate reală și nu doar o formulă de comunicare.
Politici publice și inițiative pentru seniori
Gabriela Firea, europarlamentar și fost primar general al Capitalei, a discutat despre politici publice destinate seniorilor. Ea a subliniat importanța îngrijirii la domiciliu și a prevenției, menționând nevoia de a combate singurătatea vârstnicilor și de a-i face să se simtă utili în societate.
Concluzie
Congresul subliniază necesitatea urgentă de a aborda provocările îmbătrânirii demografice prin strategii eficiente și angajamente guvernamentale, asigurând astfel o viață de calitate pentru seniorii din România.
Ce mă intrigă este cum se iau deciziile cu privire la îmbunătățirea calității vieții vârstnicilor. Pare că sunt multe idei bune, dar cine le pune în practică?
Am observat că tot mai multe evenimente ca acesta sunt organizate, dar cred că soluțiile ar trebui să fie adaptate nevoilor reale ale seniorilor. Mă întreb dacă au fost consultate și persoanele în vârstă despre ce anume își doresc.
Felicitări pentru inițiativă! E esențial să discutăm despre problemele cu care se confruntă vârstnicii, dar aș dori să văd un plan concret de acțiune după acest congres. Promisiunile sunt frumoase, dar faptele contează.
Cineva ar trebui să verifice dacă toate aceste soluții propuse nu rămân doar pe hârtie. De câte ori am auzit aceleași vorbe frumoase fără rezultate palpabile? Sper ca de data asta lucrurile să se schimbe în bine!
Mă întreb dacă discuțiile acestea includ și aspecte precum combaterea izolării sociale a vârstnicilor. Este o problemă majoră care afectează calitatea vieții lor și pare adesea trecută cu vederea în astfel de întâlniri.