Provocările urbane ale noului primar al Capitalei
Capitala României se confruntă cu provocări severe în ceea ce privește dezvoltarea urbană, iar blocarea Planului Urbanistic General (PUG) a dus orașul într-o situație critică, conform lui Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România. Acesta subliniază că orașul necesită reguli clare pentru dezvoltare, având în vedere că lipsa reglementărilor generează dezvoltări imobiliare haotice.
PUG-ul, o problemă nerezolvată
Bâlici a explicat că întârzierea PUG-ului este cauzată atât de motive juridice, cât și de lipsa de comunicare dintre Primăria Generală și consorțiul responsabil cu elaborarea acestuia. Deși un partener al consorțiului a intrat în faliment, el afirmă că blocajul exista deja înainte de această situație. Critica sa se îndreaptă și către abordarea fragmentată a planurilor urbanistice, care nu pot reglementa eficient orașul, având în vedere că fiecare sector are propria legislație.
Impactul dezvoltării necontrolate
Consecințele acestei absențe administrative se reflectă în apariția de blocuri între alte clădiri, drumuri înguste, lipsa școlilor și grădinițelor, precum și aglomerarea cartierelor. Bâlici atrage atenția asupra faptului că jumătate din suprafața orașului este acoperită de betoane, ceea ce contribuie la temperaturi extreme în timpul verii.
Lipsa spațiilor verzi
Bucureștiul se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește spațiile verzi, având sub 10 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Bâlici subliniază necesitatea de a desigila spațiile de beton și de a permeabiliza suprafețele pentru a îmbunătăți condițiile de mediu și a reduce riscurile de inundații.
Riscuri seismice
Un alt aspect îngrijorător este riscul seismic ridicat al orașului, unde peste două mii de clădiri sunt încadrate în diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidarea. Bâlici avertizează că lipsa intervențiilor urgente pune în pericol cetățenii, iar pericolul crește cu fiecare zi.
Necesitatea unei guvernări unitare
Arhitectul consideră că Bucureștiul are nevoie de o guvernare unitară care să elimine fragmentarea autorităților. El subliniază că modelul actual de administrare, cu șase primării care își exercită competențele diferit, nu este sustenabil pe termen lung.
Referendumul din 2024 și stagnarea reformelor
Referendumul din 2024 a decis ca autorizațiile de construire să fie emise de Primăria Capitalei, iar impozitele să fie distribuite unitar. Deși cetățenii au votat în favoarea acestor schimbări, acestea nu au fost implementate, ceea ce îl face pe Bâlici să fie pesimist în privința viitorului administrativ al orașului.
PUG-ul expirat de 25 de ani
Ultimul PUG al Capitalei a fost aprobat în 2000, având o valabilitate de zece ani. Deși termenul a expirat în 2010, documentul a continuat să fie utilizat prin prelungiri succesive. În 2020, primarul Nicușor Dan a solicitat actualizarea PUG-ului, dar procesul s-a blocat din cauza neînțelegerilor dintre echipa de elaborare și administrație.
Concluzie
Viitorul primar al Bucureștiului va moșteni un PUG blocat, cu o administrare fragmentată și o nevoie urgentă de schimbare pentru a preveni degradarea continuă a orașului.
E greu de înțeles cum s-a ajuns în situația asta cu PUG-ul. Dacă nu se găsesc soluții rapide, orașul va continua să sufere și mai mult.
Sunt curios ce măsuri concrete va lua noul primar pentru a rezolva aceste probleme. E păcat că Bucureștiul are atâtea clădiri frumoase, dar multe sunt neglijate și vulnerabile.
Deficitul de spații verzi este o realitate tristă în Capitală. Trebuie să ne gândim la viitorul copiilor noștri și la un mediu sănătos pentru ei!
Cred că e momentul ca autoritățile să asculte mai mult arhitecții și experții în urbanism. Altfel, riscă să facă aceleași greșeli ca înainte, fără viziune pe termen lung.
Am impresia că blocarea PUG-ului ascunde interese personale ale unor oameni din politică sau afaceri. Poate că e timpul să cerem transparență totală în acest proces!