Adaptarea companiilor la noile obiceiuri de muncă
Pe măsură ce modul de lucru evoluează, companiile din România își ajustează politicile interne, programele de wellbeing și utilizarea spațiilor de birouri. Biroul rămâne un loc esențial pentru colaborare și întâlniri, deși prezența angajaților variază pe parcursul săptămânii.
Sondajul Colliers: date relevante
Un sondaj realizat de Colliers a fost efectuat în rândul a 101 companii din principalele centre de birouri ale țării. 90% dintre respondenți sunt din București, restul provenind din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%). Sectoarele reprezentate includ IT&C (33%) și servicii profesionale (14%), majoritatea companiilor fiind angajatori medii sau mari, cu peste 100 de angajați.
Perspectivele pentru 2026
În ceea ce privește viitorul, 75,25% dintre companii intenționează să păstreze aceeași suprafață de birouri până în 2026. Doar 8,9% anticipează o reducere de până la 25% a spațiului, în timp ce 9% se așteaptă la o creștere moderată. Aproape 3% prevăd extinderi semnificative. Majoritatea companiilor preferă optimizarea spațiilor existente în locul extinderii rapide.
31,3% dintre companii preconizează un model de lucru cu 1-2 zile pe săptămână la birou, subliniind importanța flexibilității, chiar dacă prezența fizică devine mai frecventă.
Gradul de ocupare al birourilor
Gradul de ocupare al birourilor rămâne relativ scăzut, cu doar 36% dintre companii descriind atmosfera ca fiind vibrantă. Majoritatea afirmă că spațiile sunt mai puțin utilizate, cu prezența angajaților variind între 30% și 70% într-o zi obișnuită. Aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații să fie prezenți 3-4 zile pe săptămână, fără a reveni la programul clasic de cinci zile.
Metode de stimulare a prezenței la birou
Majoritatea angajaților apreciază avantajele de bază ale birourilor, cum ar fi accesibilitatea și proximitatea serviciilor. Cu toate acestea, prezența la birou rămâne parțială, iar angajații caută beneficii suplimentare pentru a fi motivați. Aproximativ 50,5% dintre companii nu au introdus inițiative speciale pentru a stimula prezența, bazându-se pe politicile interne.
Companiile care încearcă să încurajeze revenirea la birou recurg la organizarea de evenimente interne (34,6%), reguli privind prezența fizică (27,7%) și modernizarea spațiilor de lucru (20,8%). Beneficiile financiare sunt menționate de doar 5% dintre companii.
Provocările administrării spațiilor
Costurile ridicate de chirie și mentenanță reprezintă principala preocupare pentru 44,55% dintre respondenți, urmate de utilizarea ineficientă a spațiului (24,75%) și flexibilitatea limitată a clădirilor pentru a susține munca hibridă (18,81%).
Focus pe sănătatea mintală a angajaților
38,6% dintre companii afirmă că munca remote nu a avut un impact semnificativ asupra stării de wellbeing a angajaților, 34,6% consideră că efectul a fost pozitiv, iar 26,7% spun că impactul a fost negativ. Ca răspuns, două treimi dintre companii au implementat programe de wellbeing, inclusiv coaching, terapie și activități sociale.
Concluzie
Companiile românești se află într-o etapă de ajustare a strategiilor de lucru și a utilizării spațiilor de birouri, optând pentru o abordare hibridă mai bine structurată, care să răspundă nevoilor angajaților și să sprijine colaborarea eficientă.
E păcat că mulți angajatori nu realizează cât de important este echilibrul între viața personală și cea profesională. Cred că trebuie să se concentreze mai mult pe nevoile angajaților, nu doar pe profituri.
Mă întreb cum o să reușească firmele să-i convingă pe cei care s-au obișnuit cu munca de acasă să se întoarcă la birou? Din experiența mea, flexibilitatea a devenit un factor cheie în alegerea unui loc de muncă.
Am observat că unele companii pun accent pe amenajarea spațiilor de birouri pentru a crea un mediu mai plăcut. Totuși, oare asta e suficient pentru a-i face pe oameni să renunțe la confortul casei lor?
Sunt curios dacă aceste măsuri vor avea un impact real sau dacă e doar o strategie temporară. Îmi dau seama că fiecare companie are propriile provocări, dar cred că ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește motivele din spatele acestor schimbări.