România și invitația lui Trump pentru Consiliul Păcii
România ar putea investi 1 miliard de dolari pentru a obține statutul de membru permanent în Consiliul Păcii, la invitația lui Donald Trump. Conform unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă în capitalele europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat invitația fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând pe platforma X că a primit și acceptat „onoarea” invitației.
Reacțiile guvernelor
Alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a caracterizat planul ca o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU. Alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Analiza Administrației Prezidențiale
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația lui Trump, afirmând că administrația prezidențială a confirmat primirea acesteia. Președintele Nicușor Dan a mobilizat echipa pentru a analiza invitația și substanța inițiativei. Lazurca a spus că decizia de a plăti un miliard de dolari este o responsabilitate care revine Guvernului sau președintelui României.
El a subliniat că România nu dorește să se angajeze politic sau financiar într-o inițiativă pe care nu o înțelege pe deplin. Lazurca a menționat că a fost o surpriză primirea acestei invitații.
Structura Consiliului Păcii
Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar fi condus pe viață de Donald Trump, având ca prim obiectiv dosarul Gaza, cu posibilitatea de extindere către alte conflicte. Trump a afirmat că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”. Casa Albă a declarat că mecanismul de finanțare oferă calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate.
Detalii despre mandatul ONU și inițiativa americană
Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, dar este limitat până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii, inclusiv Marco Rubio, Steve Witkoff, Tony Blair și Jared Kushner. Numele anunțate nu includ palestinieni, iar altele vor fi comunicate ulterior.
Reacții internaționale și îngrijorări
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a preciza dacă se referă la Gaza sau la inițiativa în ansamblu. În Canada, premierul Mark Carney a susținut planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție. Din partea ONU, un purtător de cuvânt a subliniat că statele membre sunt libere să se asocieze, dar a avertizat că slăbirea rolului ONU ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.
Concluzie
Inițiativa lui Trump de a crea un Consiliu al Păcii ridică întrebări serioase despre viitorul relațiilor internaționale și despre rolul instituțiilor globale, iar reacțiile prudente ale guvernelor subliniază complexitatea și riscurile asociate cu angajamentele financiare și politice în acest context.
