Senatorii americani solicită anchetă asupra reclamelor înșelătoare de pe Facebook și Instagram
Senatorii americani Josh Hawley și Richard Blumenthal au cerut conducătorilor Comisiei Federale pentru Comerț (FTC) și Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) să investigheze veniturile obținute din reclamele de pe Facebook și Instagram care promovează escrocherii și bunuri interzise. Într-o scrisoare adresată agențiilor federale, cei doi senatori au afirmat: „FTC și SEC ar trebui să deschidă imediat investigații și, dacă raportările sunt corecte, să desfășoare acțiuni de aplicare a legii viguroase, acolo unde este cazul, pentru a forța Meta să restituie profiturile, să plătească penalități și să accepte să înceteze difuzarea unor astfel de reclame.”
Venituri semnificative din reclame ilicite
Un raport Reuters din această lună a menționat că documentele interne din 2024 indicau că Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, a obținut aproximativ 16 miliarde de dolari din publicitatea ilicită în acel an. Un alt document a arătat că Meta câștigă 3,5 miliarde de dolari din reclame „cu risc mai mare” la fiecare șase luni. Alte documente au subliniat că regulile anti-fraudă ale Meta nu păreau să se aplice multor reclame pe care atât reglementatorii, cât și angajații companiei le considerau că „încalcă spiritul” regulilor împotriva publicității înșelătoare.
Reacția Meta
În urma raportului Reuters, Meta a declarat că a redus cu 58% plângerile utilizatorilor referitoare la escrocherii în ultimele 18 luni. Un purtător de cuvânt al Meta, Andy Stone, a afirmat că scrisoarea Hawley-Blumenthal „face afirmații exagerate și greșite”, subliniind că compania „luptează agresiv împotriva fraudelor și escrocheriilor deoarece utilizatorii de pe platformele noastre nu doresc acest conținut, advertiserii legitimi nu-l doresc, iar noi nu-l dorim nici noi.”
Îngrijorări cu privire la publicitatea înșelătoare
Senatorii Hawley și Blumenthal și-au exprimat scepticismul cu privire la eforturile Meta de a combate publicitatea ilicită. Aceștia au menționat „biblioteca de reclame” a companiei, o bază de date publică accesibilă cu reclame care apar pe platformele sociale Meta. O revizuire a acestei biblioteci a relevat reclame identificabile pentru jocuri de noroc ilicite, escrocherii de plată, escrocherii în criptomonede, servicii de tip deepfake sexual și oferte false de beneficii federale.
Senatorii au citat raportări din partea Reuters conform cărora Meta estima că platformele sale erau implicate în o treime din toate escrocheriile din SUA, iar FTC estima că americanii au pierdut 158,3 miliarde de dolari din cauza escrocheriilor anul trecut. Au subliniat că escrocheriile au fost lăsate să preia controlul asupra Facebook și Instagram, în condițiile în care Meta a redus drastic personalul pentru siguranță, inclusiv pentru revizuirile impuse de FTC, în timp ce cheltuie sume colosale pentru proiectele sale de inteligență artificială generativă.
Îngrijorări legate de falsificarea identității
Blumenthal și Hawley și-au exprimat preocuparea în special față de reclamele false care pretind că reprezintă guvernul SUA sau figuri politice. Aceștia au menționat un exemplu de reclamă falsă care susținea că Donald Trump oferea 1.000 de dolari beneficiarilor de asistență alimentară. În scrisoarea lor, senatorii au notat: „Deși Meta a fost avertizată despre reclame deepfake care se pretind a fi politicieni, continuă să difuzeze clipuri frauduloase.” Beneficiarii acestor escrocherii sunt adesea grupuri de criminalitate cibernetică cu sediul în China, Sri Lanka, Vietnam și Filipine.
În concluzie, ancheta solicitată de senatorii Hawley și Blumenthal asupra Meta subliniază gravitatea problemei publicității înșelătoare pe platformele sociale și impactul semnificativ al escrocheriilor asupra utilizatorilor din SUA, în contextul unei reglementări insuficiente.
Se pare că problema reclamelor înșelătoare este din ce în ce mai gravă. E nevoie de o reglementare serioasă, altfel consumatorii vor continua să fie păcăliți.
E incredibil cum platformele mari ca Facebook și Instagram permit astfel de practici. Poate ar trebui să ne gândim la alternative pentru a evita capcanele ăstea!
Mi se pare ciudat că abia acum senatorii își dau seama de problemele astea. De ani buni sunt semnale clare despre manipularea utilizatorilor prin reclame false.
Sunt curios dacă această anchetă va avea vreun impact real sau totul va rămâne la stadiul de promisiuni. Îmi amintesc cum s-au comportat cu alte scandaluri…
Întrebarea e: cine va plăti pentru aceste reclame înșelătoare? Ar trebui să existe un sistem de compensație pentru cei afectați.
E bine că există inițiative precum asta, dar mă tem că nu vor schimba prea mult lucrurile pe termen lung. De obicei, marile companii găsesc metode să evite consecințele.
Cine știe cât adevăr e în spatele acestor reclamații? Poate că senatorii au și ei interese personale legate de acest subiect…