Îngrijorări privind un studiu de vaccinare „neetic” în Guinea-Bissau
Specialiștii sunt îngrijorați că un studiu de vaccinare considerat „neetic” din Guinea-Bissau ar putea servi drept „model” pentru cercetările conduse de Robert F. Kennedy Jr., secretar al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Această temere este amplificată de implicarea unor cercetători danezi, a căror activitate legată de efectele vaccinării a fost contestată.
Detalii despre studiul din Guinea-Bissau
Studiul din Guinea-Bissau a vizat efectele generale ale vaccinării împotriva hepatitei B, vaccinând doar jumătate dintre nou-născuți la naștere, în ciuda unei prevalențe de 18% a bolii în rândul adulților. Această boală poate avea consecințe grave și chiar fatale pentru sănătate.
Organizația Stand Up for Science a trimis un investigator în Guinea-Bissau pentru a analiza documente publice și a intervieva experți. Raportul obținut a stârnit îngrijorări cu privire la integrarea profundă a proiectului de sănătate Bandim în sistemul de sănătate publică din Guinea-Bissau și la provocările de a desfășura cercetări etice în acest context.
Critici și reacții internaționale
Colette Delawalla, fondatoarea Stand Up for Science, a afirmat că există temeri că acest studiu ar putea fi un prototip pentru alte cercetări, avertizând că SUA ar putea finanța studii globale cu probleme etice similare experimentului Tuskegee. „Ar putea fi extrem de mortal”, a adăugat ea.
Cercetătorii danezi implicați în studiul suspendat au operat în Bandim timp de 48 de ani, dar acum se confruntă cu întrebări legate de munca lor anterioară. Un studiu publicat în Vaccine a evidențiat cazuri în care cercetătorii au realizat studii și au publicat rezultate parțiale sau deloc.
Legăturile dintre acești cercetători și administrația actuală din SUA sunt strânse, Kennedy citându-l pe Peter Aaby, unul dintre acești cercetători, ca influent în formarea propriilor sale păreri despre vaccinuri.
Provocări etice și de consimțământ
Obținerea consimțământului informat în Guinea-Bissau este extrem de dificilă din cauza ratelor scăzute de alfabetizare și a barierelor lingvistice. De exemplu, termenul local pentru hepatita B se confundă cu alte boli, complicând astfel informarea corectă a populației. Magda Robalo, fost ministru al sănătății, a subliniat că „Guinea-Bissau nu are o singură instituție credibilă în cercetarea sănătății publice în acest moment”.
Comitetul de etică local este perceput ca un „club de prieteni”, iar taxele percepute pentru revizuirea studiilor ar putea influența aprobarea protocoalelor. Robalo a adăugat că mulți cercetători locali colaborează cu Bandim, ceea ce generează posibile conflicte de interese.
Reacții din partea organizațiilor internaționale
Universitatea din Danemarca de Sud a suspendat „toate lucrările legate de studiu” pentru o revizuire, iar organizații internaționale, inclusiv OMS, au declarat că este „neetic să se continue cu acest studiu”. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a exprimat îngrijorări semnificative privind justificația științifică și măsurile etice ale studiului.
Ministerul Sănătății din Guinea-Bissau a declarat că studiul nu va continua, în timp ce oficiali din cadrul CDC-ului african subliniază importanța vaccinării tuturor nou-născuților împotriva hepatitei B cât mai curând posibil.
Impactul financiar și deciziile viitoare
SUA a alocat 1,6 milioane de dolari pentru studiul de hepatită B, cu fonduri suplimentare din partea unor fundații. Delawalla a subliniat că acești bani ar putea fi folosiți pentru a vaccina fiecare nou-născut timp de următorii 10 ani.
Studiul este suspendat pentru revizuire, iar HHS va colabora cu partenerii săi pentru a determina dacă studiul poate fi aprobat de autoritățile competente din țara de origine.
Concluzie
Îngrijorările legate de etica studiului din Guinea-Bissau reflectă problemele mai largi privind relațiile de putere și transparența în cercetarea globală, având implicații semnificative atât pentru sănătatea publică din Africa, cât și pentru politicile de vaccinare din SUA.
Este îngrijorător să aflăm că metodele de cercetare pot fi atât de discutabile, mai ales când e vorba despre sănătatea oamenilor. Oare ce măsuri ar trebui să luăm pentru a ne asigura că astfel de studii nu se repetă?
Mă întreb cât de mult interesează pe cei din conducere etica acestor studii. Dacă acest lucru devine un model, unde va duce asta în viitor? Este alarmant!
Cred că ar trebui să fim mai atenți la modul în care sunt realizate studiile clinice, indiferent de locul în care au loc. E trist că profitul și politica pot afecta sănătatea oamenilor într-un mod atât de grav.