SUA își reafirmă dorința de a obține Groenlanda
În ianuarie 2026, o întâlnire la Washington a avut loc între ministra de Externe a Groenlandei, Vivian Motzfeldt, ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Rasmussen, vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat american, Marco Rubio. Această întâlnire a fost solicitată de Copenhaga pe fondul declarațiilor tot mai agresive din partea Casei Albe, referitoare la Groenlanda, o insulă înghețată deosebit de dorită de administrația Trump.
Lars Rasmussen a declarat că nu a reușit să schimbe poziția SUA și a solicitat respectarea liniilor roșii daneze în ceea ce privește suveranitatea teritorială. De asemenea, el a subliniat că nu există amenințări imediate din partea Chinei și Rusiei care să nu poată fi gestionate de Danemarca, Groenlanda și aliații lor. În urma întâlnirii, s-a decis formarea unui grup de lucru la nivel înalt pentru a explora convergența dintre cele două puncte de vedere, grup care se va concentra pe securitatea SUA în zona arctică, respectând în același timp liniile roșii daneze.
Implicarea dreptului internațional
Problema preluării Groenlandei nu este simplă din punct de vedere juridic. Conform dreptului internațional, Carta ONU interzice achiziționarea de teritorii prin forță sau amenințarea cu forța. Există întrebări legate de modul în care presiunea economică ar putea fi interpretată în contextul agresiunii armate. De asemenea, Tratatul NATO prevede soluționarea pașnică a disputelor, fără a menționa modalitățile de răspuns în cazul în care un aliat amenință integritatea teritorială a altuia.
Groenlanda, ca teritoriu autonom, are un statut juridic complex. Legea autoguvernării din 2009 recunoaște dreptul la autodeterminare, iar orice cedare teritorială ar necesita proceduri constituționale și, posibil, referendumuri. O eventuală înțelegere privind cedarea insulei, în condiții de negociere, ar ridica întrebări fundamentale legate de consimțământul necesar pentru transferul teritorial.
Proiecte legislative în SUA
Pe 13 ianuarie, republicanii au introdus în Camera Reprezentanților un proiect de lege, „Make Greenland Great Again“, care vizează inițierea de negocieri cu Danemarca pentru achiziționarea Groenlandei. Un alt proiect, intitulat „Legea privind anexarea Groenlandei și statutul de stat“, se concentrează pe securitatea națională a SUA în Arctica. În contrast, au fost introduse și două proiecte legislative bipartizane care ar interzice lui Donald Trump să anexeze Groenlanda sau să controleze teritoriul unui stat aliat NATO.
Autoritățile de la Nuuk au declarat că Groenlanda nu este de vânzare și, dacă ar fi să aleagă între SUA și Danemarca, ar opta pentru Regatul danez. Această poziție a stârnit reacții negative din partea lui Donald Trump, care a subliniat importanța Groenlandei pentru securitatea națională a SUA și a NATO.
Aspecte strategice și economice
Administrația Trump subliniază necesitatea Groenlandei pentru securitatea națională, menționând importanța acesteia pentru sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome“. Trump a afirmat că obținerea Groenlandei este esențială, altfel Rusia sau China ar putea să își extindă influența în regiune. Cu toate acestea, dacă motivele reale ale interesului SUA pentru Groenlanda sunt mineralele rare, acest lucru ar putea influența grav relațiile cu Danemarca și Uniunea Europeană.
După cum subliniază contextul politic, Trump se află într-o cursă împotriva timpului, având în vedere alegerile de la jumătatea mandatului din 2026 și posibilele proceduri de destituire care ar putea urma. Aceasta ar putea determina o intensificare a eforturilor sale de a obține Groenlanda înainte de aceste evenimente politice majore.
Concluzie
Strategia SUA în privința Groenlandei subliniază complexitatea relațiilor internaționale și provocările juridice și politice legate de suveranitate, securitate națională și autodeterminare, având implicații semnificative asupra stabilității regionale și alianțelor internaționale.
