Transformările demografice ale orașelor din România
Peste jumătate dintre orașele din România nu mai respectă criteriul legal de 10.000 de locuitori necesar pentru statutul de oraș, conform unui audit de performanță realizat de Curtea de Conturi. Din cele 216 orașe, 119 (55%) au scăzut sub acest prag demografic, iar 15% dintre comune (432 de localități) au sub 1.500 de locuitori.
Impactul asupra organizării administrativ-teritoriale
Raportul subliniază discrepanțele dintre cerințele legislative și realitatea demografică, ridicând semne de întrebare asupra organizării administrativ-teritoriale și a sustenabilității unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi atrage atenția că, fără o reformă legislativă, administrațiile locale cu populație redusă riscă să devină tot mai dependente financiar de bugetul de stat și să nu mai poată oferi servicii publice de calitate.
Recomandări pentru reorganizare administrativă
Curtea de Conturi recomandă o analiză sistemică și o reorganizare administrativă care să țină cont de realitățile demografice și economice actuale, contribuind la consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale.
Accesul la servicii publice esențiale
Accesul la servicii publice esențiale este crucial pentru calitatea vieții și bunăstarea socială. În România, există disparități semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. 12% dintre unitățile administrativ-teritoriale rurale nu au cabinete de medicină de familie, 50% nu dispun de cabinete stomatologice, iar 24% nu au farmacii. UAT-urile mici sunt cele mai dezavantajate în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public.
Nevoia de politici publice și investiții
Chiar dacă accesibilitatea serviciilor în comune se îmbunătățește odată cu creșterea populației, aceasta rămâne inferioară celei din mediul urban. Această situație evidențiază necesitatea de investiții și politici publice care să reducă inegalitățile și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.
În concluzie, transformările demografice ale orașelor din România necesită urgent reforme administrative și investiții pentru a asigura sustenabilitatea și accesibilitatea serviciilor publice pentru toți cetățenii.


E trist să vedem că atâtea orașe nu mai îndeplinesc standardele demografice. Oare ce soluții ar trebui implementate pentru a revitaliza aceste comunități?
Mă întreb care sunt motivele pentru această scădere a populației în orașele românești. Poate că tinerii pleacă din țară în căutarea unor oportunități mai bune, dar e clar că trebuie să facem ceva!
Este foarte relevant subiectul ăsta, dar sincer, nu mă miră deloc. De ani de zile observ cum multe zone devin pustii și nimeni nu pare să se implice cu adevărat în problemele locale.
Cine știe, poate asta este o strategie ascunsă pentru a restructura harta administrativă a României! Ar fi interesant de văzut dacă se vor lua măsuri concrete sau totul va rămâne la stadiul de raport și atât.