Rezultatele testelor PISA și situația educațională din România
Conform testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din ultimii ani, România se află sub media europeană în privința competențelor elevilor de 15 ani, însă înaintea Bulgariei. Aceste teste nu evaluează cantitatea de informații memorate, ci abilitatea elevilor de a înțelege și aplica cunoștințele teoretice. Situația precară a elevilor este influențată de statutul economic al familiilor, cu rezultate mai bune pentru cei din medii favorizate. Există multe categorii defavorizate, iar școala devine un lux pe care nu și-l pot permite.
Problemele structurale ale sistemului educațional
Printre problemele structurale ale sistemului de învățământ se numără infrastructura deficitară, dificultățile în atragerea și păstrarea cadrelor didactice performante, precum și metodele de evaluare inadecvate. Sistemul educațional din România se concentrează pe obținerea diplomelor în loc de competențe, ceea ce contribuie la analfabetismul funcțional. În acest context, responsabilizarea exclusivă a programei de limba și literatura română din 2009 pentru rezultatele slabe este considerată greșită.
Modificările recente ale programei
Recent, Ministerul Educației a început procesul de reformare a programei de limba și literatura română, reducând numărul de ore de predare. Această decizie a generat controverse, având în vedere că se dorește combaterea analfabetismului funcțional prin reducerea, nu prin creșterea, orelor de studiu. Noua programă, aprobată în regim de urgență, nu a fost supusă consultărilor cu mediul preuniversitar, iar criteriile de selecție a membrilor grupului de lucru rămân neclare.
Critici și controverse
Critici recente subliniază că noua programă nu respectă documentele-cadru și conține erori de fond. Argumentele aduse pentru urgența reformei, precum analfabetismul funcțional și rezultatele proaste la Bacalaureat, sunt contestate. Testele PISA evaluează elevii de gimnaziu, iar problemele de la Bacalaureat sunt influențate de modul de formulare a subiectelor și de grila de notare, nu de programa clasei a IX-a.
Consecințele unei reforme ineficiente
Reforma educațională ar trebui să pornească de la criteriile de evaluare și de la statutul profesorului, nu doar de la rescrierea programei. Un profesor bun poate adapta predarea indiferent de calitatea programei. Un memoriu semnat de peste 200 de profesori și 3.000 de persoane contestă noua programă, însă autorii acesteia nu au răspuns la argumentele aduse, concentrându-se pe caracterizări dure.
Implicarea Comisiei Naționale și concluzii
Din cei 24 de membri ai Comisiei Naționale care aprobă noua programă, 15 fac parte și din grupul de lucru, ridicând semne de întrebare asupra imparțialității procesului. Aceste aspecte subliniază nevoia unei reforme educaționale bazate pe evaluări corecte și pe nevoile reale ale elevilor. Fără o abordare coerentă, reformele riscă să nu soluționeze problemele fundamentale ale învățământului românesc.
În concluzie, reforma educațională din România necesită o reevaluare profundă și o abordare bazată pe problemele reale, pentru a preveni perpetuarea analfabetismului funcțional și a asigura o educație de calitate pentru toți elevii.
