Taxa clawback afectează industria farmaceutică românească
Taxa clawback, inițial concepută pentru a acoperi costurile sistemului de sănătate, riscă să descurajeze producția locală de medicamente și investițiile în sector, avertizează reprezentanții industriei farmaceutice. Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, afirmă că taxa a avut un impact „devastator” asupra dezvoltării capacităților de producție a medicamentelor din România.
Creșterea taxei clawback
În ultimii ani, taxa clawback, aplicată asupra valorii medicamentelor decontate de stat, a crescut semnificativ. Astfel, între 2011 și 2013, nivelul acesteia a variat între 5% și 11%, iar în 2019 a ajuns la aproximativ 32%. Zaharescu a explicat că un producător de medicamente plătește, pe lângă alte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate. În plus, prețurile medicamentelor din România sunt stabilite la nivelul minim european, ceea ce creează o presiune suplimentară asupra producătorilor.
Impactul asupra investițiilor
Cadrele fiscale actuale au transmis un mesaj descurajator pentru investitori, ceea ce a dus la stagnarea dezvoltării producției locale. Datele arată că, în ultimele două decenii, investițiile totale în capacitățile de producție farmaceutică din România nu au depășit 200 de milioane de euro, în condițiile în care piața medicamentelor a ajuns la peste 7 miliarde de euro anual. Zaharescu a subliniat că acest cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea capacităților de producție pentru medicamente în România.
Ce este taxa clawback?
Taxa clawback este un mecanism fiscal prin care producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și gratuite și consumul real al acestora. A fost introdusă în România la începutul anilor 2010, ca măsură de control al cheltuielilor publice, în contextul presiunilor bugetare din sistemul de sănătate și al acordurilor cu instituții financiare internaționale. De-a lungul timpului, mecanismul a fost modificat, iar nivelul taxei a crescut semnificativ, fiind considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa.
Critici și consecințe
Criticii susțin că, deși scopul inițial al taxei clawback a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung includ retragerea unor medicamente de pe piață și reducerea investițiilor în producția locală.
În concluzie, taxa clawback, deși menită să sprijine sistemul de sănătate, riscă să îngreuneze dezvoltarea industriei farmaceutice românești, având un impact negativ asupra investițiilor și producției locale de medicamente.
Asta cu taxa clawback pare a fi un adevărat haos. Cum e posibil să penalizezi producția locală de medicamente, când ar trebui să o sprijinim? E frustrant să vezi cum sistemul se auto-sabotajează.
Nu înțeleg de ce nu se caută soluții mai eficiente pentru a ajuta industria farmaceutică. Dacă continuăm pe acest drum, riscăm să rămânem fără medici și medicamente făcute la noi în țară.
Chiar cred că ar trebui discutat mai mult despre efectele negative ale acestei taxe. Oare cine profită de pe urma ei? Pare că avem un sistem care lucrează împotriva intereselor pacienților și ale producătorilor locali.
E trist că una dintre cele mai importante industrii din România este subminată din interior. Avem nevoie de măsuri care să stimuleze investițiile, nu să le descurajeze!