Planul de pace al administrației Trump
Planul de pace propus de administrația Trump pentru a încheia războiul dintre Rusia, stat agresor, și Ucraina, țară victimă, este, în esență, o schiță de acord. Detaliile despre ce se va alege din cele 28 de puncte ale acestuia și când va fi implementat rămân neclare. Propunerea președintelui american redefinește profund ordinea internațională stabilită după 1945 și reafirmată după prăbușirea URSS, în anii ’90.
Condiții impuse Ucrainei
Planul lui Trump cere Ucrainei să accepte pierderi teritoriale semnificative, inclusiv anexarea Crimeei și a unor părți din regiunile Donețk și Lugansk. De asemenea, Ucraina ar trebui să renunțe la aderarea la NATO, să își reducă drastic capacitatea militară și să acorde Rusiei imunitate juridică pentru crimele de război comise. În schimb, Rusia ar fi reintegrată pe scena politică și economică globală, iar Occidentul ar putea obține garanții de neagresiune.
Implicarea marilor puteri
Structura planului sugerează o înțelegere între marile puteri, unde interesele Ucrainei sunt secundare. Acest plan legitimează nu doar anexările rusești, ci și ideea că frontierele pot fi modificate prin forță, sub un ambalaj diplomatic. Ar crea un precedent periculos, în special pentru Europa de Est, unde conflictele etnice și naționaliste pot fi alimentate de asemenea acțiuni.
Impactul asupra dreptului internațional
Adoptarea acestui plan ar demonstra că regulile internaționale nu contează, iar abuzurile asupra dreptului internațional ar fi normalizate. Aceasta ar transmite mesajul că puterea militară poate prevala asupra justiției, ceea ce ar putea avea implicații grave pentru ordinea globală.
Reevaluarea diplomației lui Kissinger
„Diplomația“ lui Henry Kissinger, o carte fundamentală pentru înțelegerea ordinii internaționale, vorbește despre un echilibru între forță și legitimitate. Kissinger subliniază necesitatea unui consens în jurul regulilor pentru a obține o pace durabilă. Planul lui Trump, în schimb, sugerează o pace impusă, care recompensează agresiunea și subminează suveranitatea Ucrainei.
Concluzie
În absența justiției și a unui tribunal internațional care să judece crimele comise, tradiția dreptului internațional riscă să se prăbușească, lăsând în urmă o lume nedreaptă și instabilă, departe de principiile promovate de Kissinger.
