Viața sub povara sărăciei în Italia
Amilcare Erroi, un student în vârstă de 24 de ani, locuiește în Presicce, provincia Lecce, în sudul Italiei. În fiecare zi, el pleacă la ora 4:26 dimineața din Lecce către Bari, pentru a studia la Facultatea de Chimie a universității din acest oraș.
Călătorie zilnică de 400 km
Călătoria totală durează aproximativ șase ore, incluzând drumul dus-întors. Amilcare își începe ziua la ora 3 dimineața, iar mama lui îl duce cu mașina de la Presicce la Alessano, de unde ia autobuzul spre Bari. Această rutină devine o provocare, mai ales având în vedere oboseala acumulată pe parcursul anului universitar.
Impactul sărăciei asupra studenților
Criza economică afectează grav tinerii din Europa, iar prețurile la chirii au crescut semnificativ. Amilcare nu poate să se mute în Bari, deoarece chiria ajunge la 400 de euro, la care se adaugă costurile utilităților. În schimb, cheltuielile sale de transport ajung la 170 de euro pe lună, plus 20 de euro pe săptămână pentru combustibil.
Provocările vieții de student
Amilcare menționează că lipsa somnului este o dificultate constantă. Deși devine un obicei, trezitul devreme rămâne complicat. „Dacă m-aș gândi prea mult la ce oră ar trebui să mă trezesc, nu aș dormi deloc”, spune el. Ajungând la universitate în jurul orei 7:20, el subliniază importanța prezenței fizice în cursuri, în special în domenii precum chimia, unde interacțiunea directă este esențială.
Studenți și profesori în aceeași situație
Amilcare nu este singur în această situație; mulți profesori care predau la universitatea din Bari fac naveta în fiecare zi, reflectând impactul crizei economice asupra întregului sistem educațional.
Concluzie
Viața sub povara sărăciei în Italia afectează profund studenții și profesorii, punând în evidență provocările cu care se confruntă tinerii în căutarea educației superioare într-un context economic advers.
E greu de înțeles cum e să trăiești așa, parcurgând 400 de km zilnic doar pentru a-ți continua studiile. Cred că sistemul ar trebui să facă mai mult pentru studenți ca el, altfel riscă să piardă talente valoroase.
Mă întreb cât de mulți alții trec prin situații similare în Italia. E un semnal de alarmă asupra condițiilor dificile cu care se confruntă tinerii și despre cum banii au devenit o barieră uriașă în educație.
Chiar nu-mi vine să cred că cineva trebuie să facă atâta drum din lipsa fondurilor! E dezamăgitor că într-o țară cu atât de multe resurse există studenți care se luptă zilnic pentru a-și îndeplini visurile.