El Fasher, oraș asediat
Orașul sudanez El Fasher a fost declarat „neinhabitabil”, cu date recente care indică faptul că majoritatea locuințelor au fost distruse și că nivelurile de malnutriție sunt critice printre persoanele blocate acolo. Această evaluare severă vine în contextul în care orașul este supus constant atacurilor cu artilerie și drone, forțând cele 250.000 de persoane afamate să se adune într-un enclavă urbană în continuă restrângere.
Situația umanitară
De 549 de zile, El Fasher este înconjurat de luptători ai Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), care au împiedicat accesul umanitar în oraș, în încercarea de a prelua ultima fortăreață a armatei din vestul Sudanului. Mărturii din gospodării care cuprind aproape 900 de persoane care au fugit recent din oraș confirmă o populație „pushed to the edge of survival” (pushed to the edge of survival).
Condiții de viață devastatoare
Interviurile coordonate de grupul umanitar medical MedGlobal oferă o primă evaluare detaliată a vieții din interiorul asediului. Peste 90% dintre cei intervievați au raportat că locuințele lor au fost distruse, deteriorate sau jefuite înainte de a fugi. Un sfert dintre gospodării au experimentat o moarte în ultimele trei luni. Screening-urile de sănătate efectuate asupra celor care au ajuns în orașul Al Dabbah, după zile de mers pe jos din El Fasher, au descoperit niveluri acute și răspândite de malnutriție.
Acces limitat la resurse
O treime dintre cei care au scăpat au declarat că „niciodată sau rar” au avut acces la hrană din cauza asediului, iar jumătate au spus că „niciodată sau rar” au avut acces la apă. Directorul executiv al MedGlobal, Joseph Belliveau, a afirmat că „asediul de 500 de zile al El Fasher a împins locuitorii săi la limita supraviețuirii”.
Atacuri continue și violență
El Fasher se confruntă cu atacuri de artilerie și drone din partea RSF, cu o salva recentă care a lovit un adăpost pentru refugiați, omorând cel puțin 57 de oameni, inclusiv 22 de femei și 17 copii. Trei sferturi dintre locuitori au declarat că au fost nevoiți să se mute de acasă de cel puțin trei ori, iar 81% au afirmat că „niciodată nu s-au simțit în siguranță” în oraș.
Blocada comunicațiilor
El Fasher este complet înconjurat de mari bermuri de pământ, ceea ce face și mai greu pentru civili să scape. De asemenea, blocada comunicațiilor a dus la un acces rar sau inexistent la telefoane sau internet. Cu toate acestea, unii oameni din oraș au reușit să mențină contactul cu exteriorul. Un bărbat a descris cum a folosit laptele de la capra sa supraviețuitoare pentru a hrăni un nou-născut, după ce întreaga sa familie a murit în urma unui atac al RSF.
Impactul asupra copiilor și femeilor însărcinate
MedGlobal a constatat că unu din cinci copii sub cinci ani era acut malnutrit, iar 38% dintre femeile însărcinate și care alăptează erau malnutrite, ceea ce compromite sănătatea maternă și crește riscul ca nou-născuții să fie prematuri sau subponderali. Cele mai mari rate de malnutriție au fost înregistrate în rândul fetelor adolescente, 60% dintre cele cu vârste între 15 și 19 ani având simptome de „wasting”.
Condamnarea violenței și a crimelor de război
Comisarul ONU pentru drepturile omului a condamnat continuarea uciderii oamenilor din El Fasher. Armata sudaneză este, de asemenea, acuzată de numeroase crime de război, iar o organizație de drepturi omenești a descris conflictul din Sudan ca fiind un „război împotriva copiilor”.
Concluzie
Asediul din El Fasher continuă să aibă un impact devastator asupra populației civile, cu niveluri alarmante de malnutriție și violență, iar perspectivele pentru o soluție umanitară par să fie tot mai îndepărtate.


Este incredibil cum, în 2023, încă mai există locuri în lume unde oamenii trăiesc asemenea orori. Trebuie să facem ceva pentru a ajuta aceste comunități aflate la marginea supraviețuirii.
Cât de trist este că un oraș întreg devine neinhabitabil din cauza conflictelor! Mi se pare că nu se face destul pentru a aduce atenția asupra acestor crize umanitare.
Mă întreb ce soluții sunt luate în considerare de către autoritățile internaționale? Este clar că situația necesită o intervenție urgentă, dar nimeni nu pare să ia inițiativa.
Aparent, povestea din El Fasher nu este singulară; sunt multe alte locuri care suferă la fel. Cred că trebuie să fim mai conștienți și să susținem organizațiile care ajută aceste comunități uitate.