Decizia CCR privind Guvernul Bolojan și OUG 38/2026
Curtea Constituțională a României (CCR) a emis, pe 22 octombrie, o decizie în care explică motivele pentru care a admis sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, constatând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în cazul Ordonanței de Urgență 38/2026, care vizează programul european SAFE. Judecătorii CCR subliniază că un Guvern demis prin moțiune de cenzură nu are dreptul de a adopta ordonanțe de urgență, indiferent de urgența invocată, deoarece acest lucru ar contraveni retragerii încrederii Parlamentului.
Argumentele CCR
Prin Decizia nr. 1089 din 22 octombrie 2026, pronunțată în Dosarul nr. 3389E/2026, CCR a stabilit că Guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile prin adoptarea de ordonanțe de urgență după pierderea încrederii Parlamentului. Conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la învestirea noului Executiv.
Separarea puterilor și urgența
Judecătorii CCR au respins ideea că urgența poate justifica încălcarea Constituției. Aceștia au evidențiat că principiul separației și echilibrului puterilor obligă fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile în limitele stabilite de Constituție. De asemenea, CCR a subliniat că aprecierea caracterului urgent al unor măsuri nu poate constitui un temei pentru ca un Guvern demis să legifereze.
Efectele votului de cenzură
Un aspect central al deciziei CCR se referă la efectul constituțional al moțiunii de cenzură. Judecătorii au explicat că, odată ce Parlamentul retrage încrederea acordată Guvernului, mandatul acestuia încetează, iar Executivul nu poate continua să exercite atribuțiile rezervate unui Guvern cu puteri depline. Acceptarea contrară ar permite unui Guvern demis să determine, prin aprecierea proprie a urgenței, durata competenței sale de legiferare.
Impactul asupra relațiilor dintre puterile statului
CCR a avertizat că menținerea competențelor de legiferare ale unui Guvern demis ar afecta arhitectura constituțională a statului, inversând raporturile dintre Parlament și Guvern. Curtea a făcut o distincție clară între un Guvern care beneficiază de încrederea Parlamentului și un Guvern care asigură continuitatea administrativă, subliniind că acestea nu sunt echivalente.
Contextul conflictului și OUG 38/2026
Conflictul a fost generat de adoptarea OUG 38/2026, publicată pe 8 mai 2026, la trei zile după demiterea Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu a reclamat continuarea legiferării de către un Guvern demis și reglementarea unor domenii în care Parlamentul avea inițiative legislative. CCR a confirmat existența conflictului constituțional, dar nu a declarat OUG 38/2026 neconstituțională, iar impactul asupra ordonanței se va evalua ulterior.
Concluzie
Decizia CCR subliniază importanța respectării separării puterilor în stat și limitează capacitatea unui Guvern demis de a legifera, protejând astfel rolul Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare.
