Acuzațiile lui Gheorghe Piperea privind prețurile carburantului
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat că statul român încasează aproximativ 6 lei din fiecare litru de carburant vândut cu 10,65 lei. El susține că 1,5 lei din acest preț ar reprezenta un „adaos comercial excepțional”, generat de structura oligopolistică a pieței. Prețul menționat de Piperea este apropiat de media actuală a motorinei, dar o verificare a cifrelor arată că taxele directe – acciza și TVA – însumează între 4,6 și 4,9 lei pe litru, în funcție de tipul de carburant.
Structura prețului carburantului
Piperea a explicat că din prețul de 10,65 lei, aproximativ 3 lei ar proveni din acciză și 3 lei din TVA, taxe de drum, contribuția pentru Bancorex și taxe pe amprenta de carbon. Totuși, este important de menționat că taxa specială pentru drumuri a fost desființată, iar contribuția Bancorex este istorică. De asemenea, sistemul european ETS2 pentru transportul rutier va deveni complet operațional abia în 2028.
Prețurile actuale ale carburantului în România
Pe 9 august, prețul mediu național al benzinei standard era de aproximativ 9,39 lei pe litru, iar motorina standard costa în medie 10,54 lei. Prețurile variază în funcție de localitate și stație. De exemplu, motorina standard putea fi găsită între 10,43 și 11,20 lei. Comparativ cu luna precedentă, benzina s-a scumpit cu 8,6%, iar motorina cu 11,7%.
Contribuțiile statului din prețul carburantului
În 2026, acciza este de 3,0598 lei pentru un litru de benzină fără plumb și de 2,80429 lei pentru motorină, iar TVA-ul de 21% se calculează prin aplicarea unei formule, rezultând aproximativ 1,85 lei. Astfel, la prețul final de 10,65 lei, taxele directe se ridică la aproximativ 4,91 lei pentru benzină și 4,65 lei pentru motorină. Statul încasează, prin acciză și TVA, între 44% și 46% din prețul de 10,65 lei.
Discuția despre adaosul comercial
Piperea susține că 1,5 lei din prețul carburantului reprezintă un adaos comercial excepțional. Totuși, datele publice nu permit o separare exactă a marjei comerciale de celelalte componente ale prețului. Piața carburanților din România are un grad ridicat de concentrare, dar un oligopol nu implică neapărat existența unui cartel. Consiliul Concurenței analizează în prezent aceste creșteri de prețuri.
Efectele externe asupra prețurilor
Piperea a menționat războiul din Iran și atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan ca fiind factori care influențează piața petrolului. De exemplu, prețul petrolului Brent a crescut recent din cauza tensiunilor geopolitice. Rafinăria Petromidia din România depinde în mare măsură de țițeiul kazah, iar blocarea livrărilor ar putea duce la creșterea costurilor.
Critica adusă Guvernului român
Piperea a lansat și critici politice la adresa statului român, susținând că banii colectați din accize și TVA sunt folosiți pentru sprijinirea Ucrainei și alte cheltuieli guvernamentale. Afirmațiile sale nu sunt susținute de dovezi concrete sau de un calcul bugetar detaliat.
Concluzie
Acuzațiile lui Gheorghe Piperea evidențiază complexitatea structurii prețului carburantului în România și impactul factorilor externi asupra acestuia. Analizele în curs ale Consiliului Concurenței ar putea aduce clarificări suplimentare privind adaosurile comerciale și structura pieței.
