Numărul procedurilor de insolvență în România
În perioada 2024 – septembrie 2026, au fost inițiate un total de 20.567 de proceduri de insolvență, dintre care 18.739 au fost proceduri de faliment. Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), a anunțat aceste date la un eveniment de specialitate.
Creșterea an de an a insolvențelor
Numărul procedurilor de insolvență a crescut constant cu 5-8% anual, ajungând la 7.417 în 2024 și 7.786 în 2025. Pentru anul 2026, se estimează o creștere similară, cu 5.364 de proceduri în primele nouă luni ale anului.
Tipurile de proceduri de insolvență
Majoritatea procedurilor deschise sunt de faliment, iar Burdescu a menționat că din cele 20.567 de insolvențe, 18.739 sunt proceduri de faliment, ceea ce indică o tendință de închidere și radiere a firmelor din Registrul Comerțului.
Distribuția geografică a insolvențelor
Bucureștiul se află constant pe primul loc în ceea ce privește deschiderea procedurilor de insolvență, urmat de județele Bihor, Cluj, Ilfov și Timiș. În perioada 2024 – 2026, aproape 4.000 de firme din București au intrat în proceduri de insolvență.
Procedurile de reorganizare
Numărul procedurilor de reorganizare este relativ mic, cu doar 374 de planuri aprobate în 2024, 380 în 2025 și 351 în primele nouă luni din 2026. Multe dintre acestea nu au reușit să depășească dificultățile economice și au fost ulterior declarate în faliment.
Proceduri în derulare și închideri
În prezent, 15.111 proceduri de insolvență sunt în derulare, iar 18.395 de proceduri s-au încheiat cu radieri din Registrul Comerțului. De asemenea, 671 de proceduri s-au închis cu revenire în situația anterioară, dar aceste cazuri nu se corelează cu numărul de planuri de reorganizare aprobate.
Concluzie
Creșterea semnificativă a numărului de proceduri de insolvență în România reflectă provocările economice cu care se confruntă multe firme, iar tendințele actuale sugerează o continuare a acestei situații, ceea ce poate avea implicații importante asupra mediului de afaceri și a economiei naționale.
