Avertismentul Guvernului din 2024
Criza provocată de seceta severă și temperaturile extreme, care a dus la oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă și la scăderea istorică a debitului Dunării, era anticipată încă din 2024 într-un document strategic al Guvernului.
Strategia națională de adaptare la schimbările climatice avertiza că lipsa apei, valurile de căldură și fenomenele meteo extreme vor pune presiune asupra producției de energie și vor afecta infrastructura critică, în timp ce măsurile propuse rămâneau, în mare parte, la nivel de direcții generale.
Documentul adoptat în 2024 pornește de la concluzia că schimbările climatice vor influența direct funcționarea sistemului energetic. Temperaturile ridicate și reducerea resurselor de apă pot diminua eficiența unor capacități de producție, în timp ce consumul de energie va crește în perioadele caniculare.
Potrivit Antena 3 CNN, strategia arată că infrastructura energetică trebuie adaptată, deoarece fenomenele meteorologice extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente. Potrivit analizelor climatice incluse în document, verile vor fi tot mai secetoase în intervalele 2021-2030 și 2031-2050, cele mai afectate regiuni fiind Dobrogea, Bărăganul și vestul țării.
În același timp, autorii documentului avertizează că ploile vor deveni mai rare, dar mai intense. „Rezultatele modelelor climatice pentru orizonturile de timp viitoare relevă o tendință de creștere a intensității precipitațiilor în toată țara, în toate orizonturile de timp analizate, dar cu magnitudini nuanțate de factorii locali”, se preciza în document.
Strategia estimează și o reducere accentuată a stratului de zăpadă, sursă importantă de alimentare a râurilor în sezonul cald.
Documentul prognozează că debitele râurilor vor crește iarna, însă vor scădea în celelalte anotimpuri, în special vara. Potrivit estimărilor, debitele medii multianuale ar putea scădea cu până la 15% la nivel național și chiar cu până la 40% în unele bazine hidrografice din sudul țării.
Strategia avertizează și asupra reducerii resurselor de apă disponibile în sezonul cald: „Se estimează totuși o reducere a disponibilului apei în viitor și în special în perioada sezonului cald, coroborată cu o frecvență mai mare a secetelor în sezonul cald al anului.”
În prezent, aceste avertismente coincid cu situația din teren. În apropierea Centralei de la Cernavodă au apărut întinderi de nisip, iar debitul Dunării a coborât la valori istorice.
Documentul atrage atenția că efectele secetei nu se vor limita la apele de suprafață, existând riscul scăderii nivelului apelor subterane, al degradării calității acestora și chiar al secării temporare sau permanente a unor cursuri de apă.
Guvernul avertiza încă din 2024 că schimbările climatice vor afecta în mod direct producția de energie hidro și nucleară. „Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă au efect important asupra sectoarelor cheie vulnerabile precum producerea de energie din surse hidro și nucleare.”
Documentul explică faptul că temperaturile ridicate ale apei, reducerea debitelor și seceta afectează resursa necesară funcționării optime a acestor capacități energetice.
Strategia mai precizează că dezvoltarea accelerată a energiei eoliene și fotovoltaice, alături de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune, complică echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național, motiv pentru care recomandă investiții în capacități de stocare.
Astăzi, această vulnerabilitate este vizibilă în orele de seară, când producția fotovoltaică dispare, România devine dependentă de importuri, iar prețurile energiei cresc puternic.
Strategia descrie inclusiv riscurile pe care temperaturile ridicate le pot avea asupra centralelor nucleare. „În general, sistemele energetice sunt proiectate să facă față unor condiții critice, însă schimbările climatice aduc elemente de noutate (…), la temperaturi atmosferice ridicate, eficiența răcirii grupurilor termoenergetice/nuclearoelectrice se reduce.”
Acesta este exact scenariul cu care se confruntă acum Centrala Nucleară Cernavodă, unde reducerea debitului Dunării a determinat oprirea Unității 1 și intervenția autorităților pentru creșterea debitului pe brațul Dunării Vechi prin dislocarea stâncii Pârjoaia.
Documentul propune dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, modernizarea rețelelor electrice, diversificarea mixului energetic, extinderea producției descentralizate și identificarea infrastructurii critice vulnerabile la schimbările climatice.
De asemenea, recomandă investiții în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și contoare inteligente, pentru creșterea flexibilității sistemului energetic.
Cu toate acestea, strategia nu stabilește un calendar de implementare, termene concrete sau investiții asumate pentru reducerea vulnerabilităților identificate, rămânând în mare parte la nivelul unor direcții generale.
