Reformele din Justiție: Tudorel Toader și Responsabilitatea Mandatului
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a declarat că reformele implementate în domeniul justiției în timpul mandatului său nu sunt responsabilitatea sa. Într-o postare pe Facebook, el și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care modificările legilor justiției au fost gestionate și a anunțat că lucrează la o carte de memorii intitulată „Doi ani, două luni și două zile la Ministerul Justiției”. Aceasta va detalia mandatul său într-o perioadă tensionată din istoria recentă a României.
Psihoza Legilor Justiției
Toader a subliniat că, după preluarea mandatului, a realizat că orice modificare a legilor justiției urma să fie percepută ca o intrare într-un „câmp minat”. El a descris atmosfera de tensiune și suspiciune acumulată de-a lungul anilor și a menționat că a fost conștient de presiunea externă, inclusiv din partea fostului lider PSD, Liviu Dragnea, care a insistat asupra modificării infracțiunii de abuz în serviciu.
Presiunea Politică și Draftul de Proiect
Toader a recunoscut că a simțit o presiune constantă pentru a modifica legislația, însă a precizat că a elaborat doar un draft de proiect, care nu a fost supus avizării sau aprobat în Guvern. După o întâlnire cu premierul Mihai Tudose, Toader a înțeles că draftul ar putea fi preluat de Comisia Specială condusă de Florin Iordache, care ulterior a transformat documentul în inițiative legislative. Aceste inițiative au fost percepute greșit de opinia publică ca fiind creația sa.
Amendamentele și Impactul Asupra Opiniei Publice
Fostul ministru a evidențiat că multe amendamente au venit din afara Comisiei, din grupuri de interese și ONG-uri, care nu aveau legitimitatea de a formula propuneri legislative. El a subliniat că, în ciuda faptului că draftul său conținea doar direcții de discuție, societatea și presa au asociat modificările cu numele său, lăsând o impresie greșită asupra responsabilității sale.
Concluzie
Tudorel Toader speră să clarifice situația referitoare la modificările legilor justiției, subliniind că deformările și soluțiile legislative neconstituționale nu ar trebui să fie atribuite exclusiv lui. Impactul acestor reforme asupra sistemului judiciar românesc continuă să fie un subiect de dezbatere publică și politică.
