Acțiune legală împotriva lui Dragoș Pîslaru
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, a depus o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la Parchetul General. Acesta îl acuză pe Pîslaru de deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea unei hotărâri judecătorești.
Acuzațiile aduse ministrului
Dorobanțu susține că Pîslaru ar fi folosit resursele Ministerului Muncii pentru a continua demersurile legate de noua lege a salarizării, în contextul în care Guvernul este demis și procedura a fost suspendată de Curtea de Apel București. Plângerea, datată 23 iulie 2026, este formulată împotriva lui Dragoș-Nicolae Pîslaru și a altor persoane implicate, solicitând cercetări inițiale „in rem”, iar ulterior, dacă probele confirmă acuzațiile, continuarea acestora „in personam”.
Contextul legislativ și impactul acțiunilor Ministerului
Ministerul Muncii a publicat pe 17 iulie un document referitor la salarizarea bugetarilor, după organizarea a 14 sesiuni de consultare. Dorobanțu afirmă că ministrul a recunoscut că Guvernul demis nu poate iniția un proiect legislativ, documentul urmând să fie preluat de partidele politice. Dorobanțu consideră că utilizarea resurselor Ministerului pentru pregătirea unei inițiative legislative ar putea constitui o deturnare de fonduri, conform articolului 307 din Codul penal, care pedepsește schimbarea nelegală a destinației resurselor publice.
Demisia Guvernului și legalitatea acțiunilor ministeriale
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, după o moțiune de cenzură. Conform Constituției, un guvern demis poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice. Dorobanțu argumentează că elaborarea unei noi legi a salarizării nu se încadrează în această categorie. Impactul estimat al legii asupra sistemului bugetar este de peste 12 miliarde de lei și vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați.
Suspensia procedurii legale
Curtea de Apel București a suspendat pe 21 iulie procedura legii salarizării, hotărârea fiind valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Ministerul Muncii a declarat că decizia instanței nu împiedică dialogul social, dar Dorobanțu susține că activitățile continuă în ciuda suspendării.
Compararea cu alte cazuri legale
Dorobanțu compară situația actuală cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu. El solicită ridicarea documentelor Ministerului Muncii legate de organizarea consultărilor și a contractelor cu experții, precum și efectuarea unei expertize administrativ-contabile.
Concluzie
Acțiunea legală împotriva lui Dragoș Pîslaru evidențiază tensiunile politice și juridice din România, subliniind provocările legate de utilizarea resurselor publice în contextul schimbărilor guvernamentale și necesitatea respectării hotărârilor judecătorești.
