Afacerea adevărului distorsionat: acuzații grave la adresa Guvernului României
Un nou scandal a apărut în jurul informațiilor furnizate de Guvernul României Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul „Pușcașu și alții împotriva României”. Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acuză Executivul că a prezentat date grav denaturate referitoare la sumele achitate celorlalte categorii de bugetari în baza hotărârilor judecătorești. Conform lui Neacșu, Guvernul a raportat aproximativ 365 de milioane de lei pentru toate ministerele pe parcursul a două decenii, în timp ce rapoartele Consiliului Fiscal indică plăți de ordinul zecilor de miliarde de lei în sectorul public.
Acuzații de denaturare a adevărului
Neacșu susține că informațiile comunicate de Guvern la CEDO sunt atât de distorsionate încât nu pot fi atribuite unor simple erori materiale. „Guvernul României a mințit Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Denaturarea adevărului faptic este flagrantă și ar trebui să declanșeze proceduri disciplinare”, afirmă avocatul. El subliniază că datele provin din rapoarte publice ale Consiliului Fiscal și documente ale ministerelor, ceea ce face ca problema cifrelor să fie verificabilă.
Cifra controversată raportată la CEDO
În paragraful 49 din decizia CEDO, adoptată la 13 octombrie 2026, Guvernul României a informat Curtea că, în perioada 2006-2025, toate ministerele au plătit angajaților publici aproximativ 73.234.680 de euro, echivalentul a circa 365 de milioane de lei. Această sumă este semnificativ mai mică comparativ cu plățile de aproximativ 2,56 miliarde de lei pentru judecători și 4,58 miliarde de lei prin Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Informații contradictorii și impactul lor juridic
Neacșu contestă aceste date, afirmând că Guvernul a creat o imagine distorsionată a plăților salariale, ceea ce a influențat decizia CEDO. Acesta a explicat că sumele comunicate de Guvern au fost utilizate pentru a argumenta că magistrații au fost tratați preferențial. De asemenea, avocatul face referire la o analiză realizată de Sovereign Institute, care arată că statul a plătit aproape 21 de miliarde de lei între 2011 și 2023 în urma litigiilor salariale.
Documentele Consiliului Fiscal și plățile efective
Rapoartele anuale ale Consiliului Fiscal arată că, în perioada 2014-2025, statul a efectuat plăți totale de aproximativ 23,167 miliarde de lei pentru drepturi salariale. Neacșu prezintă exemple din rapoartele Consiliului Fiscal, evidențiind plăți de miliarde de lei într-un singur an, contrazicând astfel cifra raportată de Guvern.
Rolul Agentului guvernamental și cererea de verificări
Neacșu o acuză pe Oana-Florentina Ezer, Agentul guvernamental pentru CEDO, că a prezentat informații inexacte la Strasbourg. Avocatul solicită verificarea modului în care au fost colectate și comunicate informațiile financiare, afirmând că inducerea în eroare a unei instanțe reprezintă o gravă problemă juridică. El subliniază că litigiile salariale nu sunt o particularitate a magistraturii, ci afectează sute de mii de angajați publici.
Concluzie
Acuzațiile lui Adrian Toni Neacșu evidențiază o posibilă distorsionare a adevărului în raportările oficiale ale Guvernului, cu implicații semnificative pentru justiția română și pentru imaginea instituțiilor statului. Această situație ar putea duce la repercusiuni legale și administrative, în contextul responsabilității statului de a respecta drepturile salariale ale angajaților din sectorul public.
