„Afacerea cetățeniei: Cum s-au vândut identități românești cu 15.000 de euro în inima statului”
O anchetă a Parchetului General a dezvăluit un mecanism prin care cetățeni străini fără legături reale cu România au obținut cetățenia română, devenind în acte descendenții unor români din perioada interbelică. Rețeaua a fabricat certificate de stare civilă în Ucraina, a obținut sprijin din partea unor funcționari ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) și a cerut până la 15.000 de euro pentru dosare urgente. Peste 900 de cereri de cetățenie sunt legate de activitatea grupării, conform datelor din referatul de arestare.
Structura rețelei
Ancheta este realizată de Secția de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii au identificat o rețea organizată care includea racolarea străinilor interesați de cetățenia română, inventarea de legături de rudenie, falsificarea actelor și intervenții pentru soluționarea rapidă a cererilor. Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a două persoane implicate în acest caz.
Mecanismul de obținere a cetățeniei
Mecanismul a exploatat articolul 11 din Legea cetățeniei române, care permite redobândirea cetățeniei foștilor cetățeni români și descendenților acestora. Rețeaua a creat legături artificiale pentru solicitanții fără rude românești, falsificând documente care indicau că părinții sau bunicii lor s-au născut în teritorii care au aparținut României. D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, a fost principalul facilitator, racolând cetățeni din fostul spațiu sovietic și cerând sume mari pentru cetățenie.
Documentele falsificate și costurile implicate
Un cetățean tunisian a fost folosit ca colaborator în cadrul anchetei. Documentele pregătite pentru acesta atestau fals că bunicii săi s-ar fi născut în Ucraina. Falsificatorul P.D. a creat certificate de naștere, căsătorie și deces pentru a susține poveștile fabricate. D.M. a stabilit un sistem de tarife pentru serviciile oferite: 100 de euro pentru verificarea preliminară, 500 de euro pentru depunerea documentelor și 150 de euro pentru programarea jurământului. Un dosar complet fabricat costa 5.000 de euro, iar urgentarea soluționării putea ajunge la 15.000 de euro.
Implicarea funcționarilor ANC
Procurorii susțin că rețeaua a beneficiat de sprijin din interiorul ANC. Funcționari precum S.V. sunt acuzați că au introdus preferențial dosarele intermediate de rețea, chiar și în condiții de falsificare evidentă a documentelor. Aceștia ar fi primit între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar introdus în sistem. De asemenea, avocați ar fi asistat la depunerea cererilor și la comunicarea dintre intermediari și funcționarii ANC.
Instrucțiuni pentru evitarea supravegherii
Interceptările arată cum intermediarii erau instruiți să se comporte pentru a nu atrage atenția în sediul ANC. S.V. îi sugera lui D.M. să se facă că completează o hârtie în apropierea ferestrei, unde nu erau camere de supraveghere. Termenul „medicamente” putea reprezenta un cod pentru bani sau documente. La percheziții, în locuința fiicei lui S.V. au fost găsite sume importante de bani în euro.
Obținerea certificatelor de limbă
Un alt aspect al afacerii implica obținerea certificatelor de limbă română pentru solicitanții care nu cunoșteau limba. Ș.V. este acuzată de trafic de influență și ar fi cerut între 600 și 1.000 de euro pentru un certificat falsificat. Aceasta ar fi pretins că poate interveni la conducerea ANC pentru soluționarea rapidă a dosarelor.
Flagrantul și arestările
Pe 28 iulie 2026, S.V. a fost prinsă în flagrant după ce a primit 7.500 de euro de la colaboratorul tunisian, moment în care procurorii au intervenit. Banii fuseseră marcați ca parte a operațiunii de prindere. Ancheta a implicat și un investigator sub acoperire pentru a documenta relațiile dintre intermediari, falsificatori și funcționarii ANC.
Numărul cererilor și implicațiile legale
În perioada analizată de anchetatori, au fost depuse peste 900 de dosare asociate activității grupării. Procurorii vor verifica autenticitatea documentelor și dacă cetățenia română a fost acordată pe baza unor filiații inventate. Două persoane au fost arestate preventiv, dar acuzațiile urmează să fie analizate de instanță.
Această anchetă subliniază gravitatea corupției în procesul de acordare a cetățeniei române și ar putea avea implicații semnificative asupra integrității instituțiilor statului.
