Problema tăcerii după un interviu de angajare
După un interviu reușit, mulți candidați se confruntă cu lipsa de comunicare din partea companiei. Specialiștii subliniază că, de cele mai multe ori, această tăcere nu este o intenție negativă, ci rezultatul dezorganizării procesului de recrutare. Bonnie Dilber, lider în recrutare la Zapier, afirmă că, în unele cazuri, recrutorii pot arhiva din greșeală candidații după ocuparea poziției, ceea ce duce la absența comunicării.
Insistența în comunicare: merită sau nu?
Experții recomandă, în majoritatea cazurilor, evitarea mesajelor repetate după ce ai fost ignorat. T. Brad Kielinski, CEO al unei firme de recrutare din IT, afirmă că probabilitatea ca mesajele să influențeze decizia companiei este foarte mică. Alan Stein, CEO al unei firme de coaching de carieră, completează că majoritatea companiilor sunt mai preocupate de ocuparea rapidă a poziției decât de feedbackul oferit de candidați.
Momentul potrivit pentru un follow-up
Bonnie Dilber sugerează un follow-up după aproximativ o săptămână de tăcere, formulat într-un ton calm și profesional. Un mesaj eficient ar putea fi: „Aș aprecia un update final” sau „Mi-a plăcut discuția noastră și eram curios dacă există vreo actualizare.” Dacă nu se primește răspuns, este recomandat să se escaladeze situația către un manager sau un lider de departament în cazul în care există suspiciuni de lipsă de profesionalism.
Formularea mesajului de insistență
Dacă se decide să se insiste pentru claritate, un mesaj relaxat și autoironic poate fi eficient. Josh Braun sugerează o abordare de acest tip: „Se pare că ați decis să mergeți mai departe cu altcineva. Probabil câinele meu care lătra în fundal mi-a pecetluit soarta. Apreciez că m-ați luat în considerare.” Aceasta poate ajuta la obținerea unei confirmări a deciziei, reducând în același timp tensiunea.
Abordarea fenomenului de „ghosting”
Experții recomandă evitarea mesajelor agresive sau acuzatoare, care pot reflecta negativ asupra candidatului. O abordare calmă, care presupune lipsa intenției negative, este favorizată. Bonnie Dilber menționează că a reușit să obțină răspunsuri contactând niveluri superioare din companie, semnalând impactul negativ al lipsei de comunicare asupra imaginii organizației.
Concluzie
Deși „ghostingul” după interviuri este o experiență frustrantă, specialiștii subliniază că, în majoritatea cazurilor, nu este vorba despre respingere personală, ci despre o dezorganizare internă. Un follow-up politicos, trimis la momentul potrivit, este cea mai bună abordare pentru a păstra o imagine profesională.
